Ministrului Culturii si Parlamentului

Către Ministrul Culturii şi Cultelor, domnul Adrian Iorgulescu,
c
ătre Parlamentul Romaniei,

Asociaţiile civice şi personalităţile semnatare înaintăm această
Scrisoare Deschisă
:

Primăria Generală a Municipiului Bucureşti a autorizat în ultima perioadă o serie de acţiuni cu efect distructiv asupra unei importante părţi din zona culturală şi istorică a Capitalei. Prin demolări, prin construcţia de blocuri cu o arhitectură total contrastantă cu clădirile monumente arhitecturale din zona istorică a centrului civic, pe lângă neglijarea sistematică a monumentelor de primă importanţă, edilii se fac responsabili de aceste distrugeri ireparabile. În cea mai importantã piaţă culturală, istorică şi de patrimoniu, singura piaţă ce a rămas neatinsă de comunişti – Piaţa Palatului Regal (Piaţa Revoluţiei) se ridică în acest moment un bloc P+12 etaje şi există un proiect ce prevede două blocuri de 30 de metri ce vor ascunde Ateneul Român şi Palatul Regal Român (Muzeul Naţional de Artă). Este cunoscută de asemenea soarta Catedralei Sf. Iosif, umbrită acum de schelele unui alt bloc gigantic.

Apreciind că simbolurile culturii naţionale şi ale identităţii istorice ale României şi poporului român sunt puse în pericol prin deciziile Primăriei Generale, ţinând cont de prevederile actelor normative cu aplicabilitate în domeniul protejării patrimoniului cultural naţional, de Lista Monumentelor Istorice, solicităm intervenţia de urgenţă pentru:


1. Stoparea tuturor demolărilor şi a proiectelor de construcţii contrastante din zona istorică a centrului civic al Bucureştiului care aduc prejudiciu monumentelor arhitecturale, istoriei şi identităţii naţionale, precum şi sistarea construcţiilor deja în execuţie care constituie o agresiune faţă de istoria şi valorile de identitate naţională, valorile culturale şi turistice ale ţării.

1.1. Suntem împotriva unui bloc de sticlã pe locul demolatului Teatru Excelsior care ar distruge zona istorică, această construcţie fiind chiar la marginea Pieţei Palatului Regal – Piaţa Revoluţiei în centrul cultural si istoric al capitalei. Solicităm oprirea construcţiei blocului P+12 nivele de la marginea Pieţei Revoluţiei, de pe locul fostului Teatru Exclesior (intersecţia str. J. Georgescu – str. Academiei), al cărui beneficiar este Primăria Capitalei şi organizarea unui concurs de arhitectură pentru realizarea unei clădiri în acord cu stilurile arhitecturale prezente în zonă, fără a avea o arhitectură contrastantă, fãrã a avea o înãltime care sã depãseasca clãdirile din zonã. O variantã acceptabilã ar fi construirea unei săli multifuncţionale de Teatru, Operă şi spectacole în locul fostului Teatru Excelsior, având în vedere poziţia centrală a acestuia şi situarea sa într-o piaţă culturală.

1.2. Cerem stoparea proiectului din Piaţa Revoluţiei – aşa numitul proiect Hurduc de realizare de construcţii – două blocuri de 30 de metri în faţa Ateneului Român. Solicităm organizarea unui nou concurs urbanistic de amenajare de pieţe publice privind spaţiul protejat al pieţei, cu tema “
Amenajarea Pieţei Revoluţiei”, care să excludă construcţia de noi edificii în acest perimetru.

1.3. Cerem oprirea lucrărilor de la blocul de lângă Catedrala Catolică Sf. Iosif.

1.4. Solicităm să nu se demoleze Policlinica Colţea, datând din 1860, infiinţată de Carol Davila, clădire care nu are bulina roşie deci este rezistentă, clădire ce face parte din patrimoniul istoric şi este în zona protejată delimitată prin legea 140/2002 ca fiind zona centrului istoric, fiind şi în raza de protecţie a mai multor monumente istorice (legea 422/2001 art. 59, legea 4/2000, art. 10)

2. Cerem oprirea planurilor de amplasare a unui MALL subteran şi a unei parcări în Piaţa Revoluţiei, planuri cărora ne opunem cu vehemenţă, şi investigarea altor zone pentru amplasarea unei parcări. Propunem spre studiu de parcare subterană o zonă apropiată, dar cu mult mai putină încărcătură istorică, cum ar fi între Sala Palatului şi Bd. Ştribei Vodă – Motivele pentru care Piaţa Revoluţiei nu poate fi un loc de mall subteran şi parcare subterană sunt catacombele istorice din subteranul ei, fluxurile auto ridicate existente şi cele ce vor fi generate în zonă de o astfel de parcare cu mall subteran precum şi afectarea monumentelor arhitecturale de la suprafaţă cu o astfel de construcţie.

2.1. Cerem deschiderea către public şi către circuitul turistic a catacombelor istorice din subteranele Pieţei Palatului – Revoluţiei (în relaţie directă cu importanţa lor istorică, datând de pe vremea Regatului şi a rolului lor în timpul regimului comunist – posibila folosire a lor de către securitate contra oponenţilor regimului – şi în timpul Revoluţiei), conservarea si integrarea în circuite memoriale / muzeale / turistice a lor.

2.2. Solicităm deschiderea unui Muzeu / Spaţiu Memorial al Revoluţiei din Decembrie 1989. Cerem integrarea acestor catacombe şi a unor părţi din fostul sediu CC în circuitul memorial şi turistic prin deschiderea unui Muzeu / Spaţiu Memorial al Revoluţiei din Decembrie 1989, care să includă celebrul balcon de unde Ceauşescu a rostit ultimul său discurs în momentul culminant al Revoluţiei Române din ziua de 22-decembrie-1989 înainte de a fugi cu elicopterul.

2.3. Cerem înscrierea Palatului Internelor pe Lista Monumentelor Istorice, deoarece datează de pe vremea Regelui Carol II (1938) şi a avut istoric funcţiuni foarte importante – Palatul de Interne, Sediul CC, primul Senat al României după Revoluţie.

3. Cerem asigurarea transparenţei în luarea deciziilor, inclusiv cele legate de buget, şi consultarea din timp a cetăţenilor de către Primaria Bucureştiului.

Departamentele de resort şi în special primarul Municipiului Bucureşti persistă în atitudinea lor de a crea planuri urbanistice care nu sunt discutate cu cetăţenii Bucureştiului, sfidând astfel dreptul cheie al cetăţenului. Mai mult, atunci când anumite informaţii sunt făcute publice, acestea sunt fie incomplete, fie reprezintă proiecte în lucru (contracte deja semnate), limitând din nou posibilitatea cetăţenilor de a îşi face cunoscută opinia. Constatăm că Primaria îşi îndeplineşte funcţia în mod autoritar, arbitrar şi neuniform, reprezentând interesele unor cercuri de afaceri şi nu dorinţa cetăţenilor, lucru semnalat şi de presa din Bucureşti în nenumărate cazuri.

4. Solicităm trecerea înapoi în lege a „domeniului public” ca inalienabil, aşa cum a fost în legislaţie până în anul 2001 când legea a fost schimbată şi „domeniul public” adică parcuri, pieţe publice pot fi folosite de primărie după bunul plac în aşa zisul parteneriat „public-privat”, în care s-au distrus parcuri şi pieţe publice.


4.1. Solicităm schimbarea Legii nr. 265 promulgată de către Ministerul Mediului în iulie 2006, ca să nu mai permită “schimbarea destinaţiei terenurilor zone verzi proprietate privată, prevăzute în planurile urbanistice ca zone verzi, în zonã de construcţii”. Conform ultimilor statistici, Bucureştiul dispune de 14 m2 pe locuitor, cu mult mai puţin decât orice altă capitală europeană. De asemenea, spaţiul verde al Bucureştiului a fost redus la jumătate comparativ cu 1990, conducând la reducerea standardului de viaţa al bucureştenilor prin mărirea poluării şi lipsa spaţiilor de recreere.

5. Cerem respectarea prevederilor actelor normative în vigoare, cu aplicabilitate în domeniul protejării patrimoniului cultural al ţării.

6. Solicităm modificarea şi completarea legilor referitoare la protejarea patrimoniului şi elaborarea unei legi referitoare la protejarea patrimoniului cultural imobil al Romaniei.

6.1. Solicităm completarea Ordonanţei de Urgenţă 77 / 2001 care a fost transpusă în legea 140/2002 prin care “Centrul Istoric” este limitat spre nord doar până la Bd. Regina Elisabeta şi Bd. Carol I, fără a include zone istorice de o mare importanţă a patrimoniului cum ar fi Piaţa Revoluţiei. Cerem aşadar modificarea legii pentru includerea în “Centrul istoric” a Pieţei Palatului Regal – Piaţa Revoluţiei, a Pieţei Romane, a bd-ului Magheru, a Căii Victoriei, a bd-ului Regina Elisabeta – Mihail Kogălniceanu până la Piaţa Operei, a zonei Mitropoliei,  a zonei Mitropoliei-Mânăstirea Radu Vodă-Biserica Bucur.

6.2. Cerem intoducerea în lege a unor paragrafe de protecţia patrimoniului: Construcţiile din spaţiile protejate ar trebui să se limiteze doar la renovări şi reconstrucţia unor clădiri istorice sau în stilul arhitectural al zonei, fără să fie permisă construcţia de noi edificii cu o arhitectură contrastantă pe spaţiile libere alăturate. Această nouă lege trebuie să reflecte punctele de vedere ale specialiştilor şi a societăţii civile şi trebuie facută în colaborare cu aceştia.
Solicit
ăm ca noile planuri urbanistice zonale sau de detaliu să nu contrasteze cu planurile urbanistice generale şi cu vechea morfologie a zonei, iar pentru astfel de schimbări de planuri urbanistice să fie necesar votul in consiliul local cu 66%, aşa cum a fost în lege iniţial, precum şi consultarea societăţii civile.

Semnează:

· Alianţa Civică

· Grupul Civic Bucureşti

· Asociaţia 21 Decembrie

· Consiliul Mondial Român

· Iniţiativa Profesională Radio din România

· Asociaţia Românilor din Australia

· Uniunea Mondială a Românilor Liberi

· Fundaţia „Timişoara 89”

Principiile prezente în scrisoarea de faţã sunt susţinute si de urmãtoarele personalitãţi
care semneaza in nume propriu, neimplicand institutia din care fac parte:

· prof. arh. Peter Derer – (preşedinte al Uniunii Arhitectilor din Romania (UAR), subliniere ca domnul Peter Derer semneaza, ca si celelalte personalitati de aici, in nume propriu si nu in numele UAR)

· prof. Marius Iosifescu – vicepreşedintele Academiei Române

· dr. Nadia Mezincescu – Academia Română, secretar secţia Fizică

· Lucian Nastasa – istoric, Academia Română

· Paul Goma – scriitor, Paris

· Ana Blandiana –poetă, Academia Civică

· Tudorel Urian, scriitor, consilier al Ministrului Culturii

· conf. Dr. Liviu Papadima – Decan al Facultăţii de Litere,
Universitatea Bucure
şti

· Dr. Gabriel Andreescu – fondator CSI, fondator GDS, fost preşedinte Alianta Civică, dizident anti-comunist, autor a 15 cărti, editorialist la “ZIUA” şi „Europa Libera”

· dr. Clementina Timuş – Institutul Naţional de Fizica Laserilor, Plasmei şi Radiaţiilor

· conf. Dr. Andrei Cornea – Departamentul Studii Culturale
Europene, Facultatea de Litere, Universitatea Bucure
şti

· dr. Gheorghe Cantacuzino – Institutul de Arheologie, Bucureşti

· conf. Dr. Ruxandra Juvara – Universitatea Naţională de Arte, Bucureşti

· Dana Crişan – şef secţie Grafică – Muzeul Naţional de Artă al României

· prof. Dr. Mihaela Constantinescu – Departamentul Studii Culturale
Europene, Facultatea de Litere, Universitatea Bucure
şti

· prof. dr. Liviu Antonesei – scriitor, preşedinte revista “Timpul”

· Prof. Dr. Sabina Ştefan – Universitatea Bucureşti, Facultatea de Fizică

· dr. Rodica Pop – Institutul de Studii Orientale

· conf. Grigorie Minea – Universitatea Nationala de Arte, Bucureşti

· Mihai Maghiaru – Preşedinte Asociaţia Românilor din Australia

· Radu Moţoc – secretar Asociaţia Culturală Pro Basarabia şi Bucovina, Filiala Costache Negri

· Liliana Pagu – preşedinte Asociaţia Femeilor din România şi

preşedinte Liga Internaţionalã a Femeilor Românce LIFERO

· Alexandru Tomescu, editor “ALTERNATIVA”, Canada

· Dan Culcer, scriitor si publicist, Franţa

· Dan Romascanu – director editura şi revista „Dorul”, Danemarca

· Grigore L. Culian, editor “New York Magazin”, New York

· Flori Stănescu – istoric, redactor Editura SIGMA

· Serban Foarţă – scriitor, unul din cei mai mari poeţi români

· ing Stefana Bianu vice-preşedinte CMR, Franţa

· ing. Dan Ghelase – preşedinte ARTRAD

· ing. Varga Istvan – Asociaţia CIVITAS NOSTRA

· Radu Negrescu-Suţu – jurnalist şi scriitor, Paris

· Miruna Munteanu – jurnalist editorialist, “ZIUA”

· Ion Longin Popescu – redactor “Formula AS

· Mihail Neamţu – scriitor

· prof. univ. Dr. Mihaela Miroiu – Ştiinţe Politice, SNSPA

· prof. Petruta Moisi – preşedinte Centrul de Consultanţă Ecologică

· Liviu Ioan Stoiciu – poet, prozator

· Nicolae Coande – scriitor

· Razvan Tupa – scriitor

· Mircea Stanescu – istoric

· ing. Alexandru Damian – Director CosmoCom Inc., SUA

· arh. Sr. Andreea I. Popa. – Handel Architects, SUA

· Silvia Colfescu – director, Editura Vremea, Bucureşti

· Cristina Cantacuzino – redactor, Editura Vremea, Bucureşti

· Nicolae Henegariu – director economic, Editura Vremea, Bucureşti

· Ion Varlam – secretar general al Uniunii Mondiale a Românilor Liberi

· Gloria Badarau – artist plastic, Finlanda

· Maria Bercea – jurnalist, Agenţia de Presă NewsIn, Bucureşti

· asist. Univ. drd. George Ardeleanu – Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti

· Rodica Elena Lupu – jurist, scriitor

· Gabriel Plesea – scriitor si jurnalist, New York

· Mircea Gheorghe – scriitor, Montreal, Canada

· Claudiu Tarziu – preşedinte organizaţia „ROST”

· Nicolae Sirius – scriitor, Japonia

· Cornel Barsan – artist plastic, Paris

· Sorin Marculescu – scriitor, Bucureşti

· Viorica Nitcov – cercetãtoare, Bucureşti

· Stefan Dumitrescu – scriitor – Biroul de Viitorologie Bucureşti şi Fundaţia Cultural Educaţională Ajutorul Românesc

· conf. Dr. Tudora Sandru Mehedinti – Bucureşti

· Ruxandra Cesereanu – scriitor, Cluj

· preot Paul Bogdan – Vicar al Arhiepiscopiei Armene din România

· dipl. ing. George Puiareu – Germania

· dr. ing. Daniela Stefania Drăgoi – Brasov

· prof. Gabriel Catalan – Bucureşti

· dr. Dipl. Alexandru Tomozei – Germania

· Ruxandra Anton – poet, critic de teatru

· Michael Astner – traducator si scriitor, Iasi

· prof. Christian Tănăsescu – poet, lider al proiectului Margento, profesor Universitatea Bucureşti

· Radu-Ilarion Munteanu – jurnalist

· prof. univ. Dr. Gheorghe Craciun – scriitor, Facultatea de Litere, Universitatea Transilvania Braşov

· prof. Valeria Manta Taicutu – scriitoare

· Ema Nicola – regizor

· ing. Mihai Lazarescu – Torino

· Dipl.Ing. Andrei-Radu Schneider – ARCHITEKTURBUERO SCHNEIDER Hamburg

· prof.univ. Nicolae Hurduc – Universitatea Tehnica „Gh. Asachi” Iaşi, preşedintele grupului civic Forumul Academic Român

· prof. Ana Tutuianu – Paris

· Laura Miu – economist licentiat la Londra, Wenden

· dr. Nicolae Turcan – scriitor

· Bogdan Ghiu – scriitor

· Leo Butnaru – scriitor

· Ion Barbu – caricaturist, Dilema Veche, Ziua, Academia Caţavencu

· Petru Ilieşu – scriitor

· Romanita Radulescu – inginer, San Francisco, SUA

· Mircea Martin – scriitor, redactor sef la revista Cuvantul

· Ion Vianu – scriitor

· Sorin Vieru – scriitor

· av. Catalina Radulescu – Centrul de Resurse Juridice

· arh. Dragos Patrasco – DPM PATRASCO ARCHITECTES, Paris

· Alexandra Vassilikian – pictor, Paris

· dr. dipl. psih. Dan GogleazăLeverkusen, Germania




Argumente

Stoparea proiectelor de demolãri şi a proiectelor de construcţii de blocuri din zona istoricã a centrului civic al Bucureştiului, precum şi oprirea construcţiilor în execuţie, care constituie o agresiune faţă de arhitectura spaţiului menţionat, istoria şi valorile culturale ale ţării.

Piaţa Revoluţiei / Palatului Regal este cea mai importantă piaţa culturală care reuneşte clădiri cu valoare istorică inestimabilă, declarate monument istoric: Ateneul Român, realizat prin subscripţie publică între anii 1885-1888, opera arhitectului Albert Galleron,

Fundaţia Culturală – Universitară Carol I, inaugurată în anul 1885, clădirea cu valoare de monument istoric, în stil neoclasic, după planurile arhitectului francez Paul Gottereau.

Muzeul Naţional de Artă al Romaniei găzduit de Palatul Regal (Palatul Regal al României datează din 1883, opera arhitectului Paul Gottereau),
tot aici a fost Teatrul Excelsior demolat de primarul Adriean Videanu pentru a construi pe locul lui un bloc pentru Primărie, un bloc P+12 etaje care nu are ce căuta în această loca
ţie, un bloc care prin inalţimea şi prin arhitectura sa contrastează profund cu toate clădirile din Piaţa Palatului – Revoluţiei.

Alte monumente de arhitectură de deosebită importanţă naţională sunt:
Palazzo Calcani, Biserica Kretulescu din 1722, monument unic in lume de arhitectură brâncovenească, precum si Palatul de Interior al Regelui Carol II, care a fost început in 1938, iar destina
ţiile următoare sunt de o mare importanţă istorică, pentru că după ce a fost Palatul Regal de Interior, a fost sediul Comitetului Central in timpul comunismului iar după Revoluţie a fost Senatul României.

Blocul P+12 etaje, aflat fază de execuţie, face parte dintr-un ansamblu de mai multe edificii ce ar urma să fie construite în Piaţa Revoluţiei, conform machetei prezentate de Primăria Generală a Municipiului Bucureşti şi noului PUZ aflat în curs de elaborare.

Considerăm că Piaţa Palatului Regal constituie, în integralitatea sa, ansamblu de bunuri imobile, cu valoare de monument istoric. De asemenea, Catedrala Sf. Iosif, declarată monument istoric şi cu valoare religioasă.

În plus, Piaţa Revoluţiei / Palatului Regal este considerată Spaţiu Memorial. De acolo a privit Ceauşescu spre sutele de mii de oameni care îi cereau, pentru prima dată în număr impresionat, plecarea. Pe zidul dispus în semicerc, din ansamblul Monumentului Revoluţiei, sunt săpate în marmură 1100 de nume, al celor 1100 de români care au plătit cu viaţa dorinţa şi idealurile lor de libertate şi al căror sacrificiu avea să fie recunoscut, mai târziu, prin Legea fundamentală a ţării, Constituţia României : « România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din Decembrie 1989, şi sunt garatate » (art.1 pct. 3 Constituţia României, 2003). Revoluţia română a făcut posibilă aşezarea bazelor statului de drept în România, ceea ce a permis exercitarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, inclusiv ale actualilor politicieni ai ţării.

Prin construcţia unor noi edificii ce nu se raporteaza stilistic la dimensiunea istorică şi arhitecturală a zonei protejate sau care chiar o agresează, diminuând întreaga sa valoarea culturală, toţi cei care participă la construirea acestor edificii (începând cu instituţiile care autorizează aceste construcţii şi terminând cu antreprenorii), se fac vinovaţi grav de încălcarea prevederilor legii şi trebuie să răspundă în faţa justiţiei pentru acţiunile lor.

One response to “Ministrului Culturii si Parlamentului

  1. Doresc sa aflu amplasamentul exact al blocului cu 12 etaje IN EXECUTIE în Piata Palatului Regal, injust numita Piata „revolutiei” (motiv pentru care am refuzat sa semnez Memoriul) cel mult Piata „manipulatiei” ……

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s