PACTUL pentru Bucuresti

Bucureşti, 17 aprilie 2008

Noi, organizaţiile semnatare, preocupate de dezvoltarea durabilă a Capitalei, propunem candidaţilor la Primăriile Generală şi de Sectoare să semneze şi să-şi asume, împreună cu partidele din care fac parte, următorul

Pact pentru Bucureşti

În viziunea noastră, acest document reprezintă o platformă de măsuri minimale pentru o dezvoltare urbană firească a Capitalei, măsuri care pot fi duse la indeplinire prin consens inter-partinic si care trebuie promovate simultan la două nivele:

(i) direct, prin decizie administrativă a autorităţii locale, de către cei care vor câştiga alegerile;

(ii) indirect, prin susţinere în Parlament, în virtutea asumării de către întreaga echipă de partid a prezentului Pact, atunci când măsura respectivă presupune – sau se consolidează prin – schimbări de natură legislativă.

Organizaţiile semnatare cheamă cetăţenii interesaţi de soarta Bucureştiului să urmărească dacă oamenii care peste o lună şi jumătate le vor cere votul sunt dispuşi să-şi asume un program de creştere a transparenţei şi a calităţii guvernării în capitala României. De asemenea, chemăm alte organizaţii interesate să se ralieze acestui document. La sfârşitul campaniei electorale locale vom republica Pactul cu lista întreagă a celor care au subscris în susţinerea sa, precum şi numele candidaţilor care l-au semnat şi s-au angajat să îl pună în practică.

Invităm candidatii si partidele să se angajeze, prin semnarea Pactului, că vor face public, la fiecare 6 luni, un raport asupra indeplinirii măsurilor prevăzute in Pact, în cazul în care vor fi aleşi (în cazul partidelor un raport asupra felului în care consilierii lor locali au îndeplinit măsurile convenite în Pact[1]).

· Alianţa Civică

· Agenţia pentru Monitorizarea Presei – Active Watch

· Asociaţia ALMA-RO

· Asociaţia Bate Şaua să Priceapă Iapa

· Asociaţia Bucureşti

· Asociaţia Culturală Goodartofnoon

· Asociaţia Eco – Assist

· Asociaţia Investitorilor din Centrul Istoric (AICI)

· Asociaţia Komunitas

· Asociaţia pentru Arheologie Industrială

· Asociaţia pentru Conservarea Ariilor Protejate Biocultural “Salvaţi Vama Veche”

· Asociaţia pentru Tranziţia Urbană (ATU)

· Asociaţia Rhabillage (Case care Plâng)

· Asociaţia RPER – Rencontres du Patrimoine Europe – Roumanie

· Asociaţia Salvaţi Bucureştiul

· Asociaţia Sighisoara Durabilă

· Asociaţia Terra Ecologica

· Fundaţia Eco-Civica

· Fundaţia Pro Patrimonio

· Grupul pentru Dialog Social (GDS)

· Grupul Arhiterra

· Grupul Miliţia Spirituală

· Societatea Academică din România (SAR)

· Viitor Plus – Asociaţia pentru Dezvoltare Durabilă


PACTUL PENTRU BUCUREŞTI

pentru mandatul 2008-2012

A. Strategia Bucureştiului

1. Se vor realiza, conform uzanţelor internaţionale[i], o Strategie de Dezvoltare a Bucureştiului şi, în baza acesteia, un nou Plan Urbanistic General (PUG)[ii] . Termen: 1 iunie 2010. Decizia de dezvoltare urbanistică se va unifica la nivelul Primăriei Generale a Municipiului[iii].

2. Se va urgenta procesul de retrocedare a proprietăţilor[iv]. Primăria Generală, în procesul de retrocedare, va aplica cu stricteţe legea 213/2004 care prevede că bunurile din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile, şi va iniţia acţiuni în instanţă pentru anularea hotărârilor judecătoreşti de punere în posesie pe domeniul public, neconforme cu legea.

3. Se vor crea rezerve teritoriale ale Municipiului Bucureşti[v].

B. Urbanism

4. PUZ vor fi iniţiate doar de PMB, printr-o procedură conformă cu uzanţele internaţionale[vi]. Certificatul de Urbanism (CU) emis de arhitecţii-şefi se va rezuma la a fi un act de informare şi nu va mai trimite la iniţierea unui PUZ[vii].

5. Orice lucrare de arhitectură sau urbanism care implică fonduri, terenuri sau imobile publice va fi acordată exclusiv prin concurs public[viii]. Orice contract de parteneriat public-privat va avea inclusă documentatia tehnică[ix].

6. Primăriile de Sector vor pune in aplicare, conform legii, demolarea construcţiilor sau a elementelor de construcţie ilegale, şi nu vor mai folosi procedura amenzii “pentru intrare în legalitate”[x][xi].

7. Într-un an de zile se va crea un Birou de Informare la PMB care să pună din oficiu la dispoziţia publicului toate documentele de urbanism aprobate în ultimii zece ani şi pe cele în curs de aprobare[xii]. Anunturile pentru toate iniţiativele de urbanism, construcţii şi demolări se vor afişa in zonele in care urmează sa fie operate cit si in acest birou, cu două luni înainte de discutarea lor în Consiliul Local[xiii].

8. Se va interzice afişajul publicitar pe pereţii exteriori ai clădirilor.

9. Fiecare comisie tehnică de avizare a PMB si a Primăriilor de Sector va avea drept de veto în aprobarea unui proiect urbanistic[xiv]. Membrii comisiilor trebuie să fie numiţi de organizaţiile profesionale şi să nu se afle în conflict de interese[xv]. Comisia Tehnică de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului a PMB îşi va reînnoi componenţa până la sfârşitul lui 2008[xvi]. Va fi refunctionalizat Centrul de Planificare Urbană al PMB.

C. Transport[xvii]

10. Se va crea un sistem de transport în comun unificat la nivelul Primăriei Municipiului Bucureşti, care să includă metroul şi să valorifice reţeaua feroviară şi de gări existente. Se va întocmi şi prezenta o strategie de dezvoltare unificată a acestui sistem de transport, având ca priorităţi extinderea metroului către cartiere şi extinderea consistentă a sistemului de culoare dedicate pentru autobuze şi troleibuze. Termen: 1 ianuarie 2010. 50% din liniile de transport de suprafată vor avea un orar afisat si respectat la 1 iunie 2010.

11. Parcarea ne-rezidenţilor în zona centrală va fi taxată şi limitată în timp[xviii]. Se vor construi parcaje cu tarif diferenţiat pe cele două inele de circulaţie ale oraşului. Contractele de administrare şi de colectare a taxelor pentru locurile de parcare pe domeniul public vor fi atribuite exclusiv prin licitaţie publică[xix].

12. Se va extinde şi eficientiza sistemul de piste pentru biciclişti[xx].

13. În doi ani va fi elaborat “Planul urbanistic logistic de dezvoltare a reţelei comerciale”, conform HG 1454/2001, iar până atunci nu vor mai fi autorizate hipermarketuri şi mall-uri in oraş[xxi].

14. In interiorul primului inel de circulatie se va limita densitatea urbana la CUT maximum 3[xxii].

D. Spaţii verzi si baze sportive

15. Se va păstra destinaţia si nu se vor înstrăina spatiile verzi, bazele sportive si terenurile de joacă ale scolilor[xxiii].

16. Se vor crea noi spatii verzi[xxiv]. Până în iunie 2012 Bucurestiul va avea 26mp de spatiu verde pe cap de locuitor si fiecare locuitor va avea un parc sau o grădina publică la 15 minute de mers pe jos[xxv].

17. Se va inventaria fondul verde in termen de un an, iar apoi vor fi monitorizate continuu starea şi a operaţiunile care se fac asupra acestuia[xxvi]. Se vor planta 600.000 arbori de aliniament.

E. Patrimoniu istoric[xxvii]

18. Prin Hotarire a CGMB, se va reveni la reglementarea de urbanism “PUZ Zone Protejate” acolo unde nu s-au acordat incă autorizatii de constructie. Termen: 1 ianuarie 2009[xxviii]. In continuare, nu se vor aproba Planuri Urbanistice Zonale (PUZ) care să modifice reglementarea urbanistică din PUG in Zonele Protejate şi în Zona Centrală.

19. Se va inventaria fondul de imobile cu valoare arhitecturală care nu sint monumente istorice, până cu un an înainte de finalul mandatului. Ele se vor clasifica prin Hotărâre a CGMB intr-o nouă categorie: imobile nedemolabile[xxix]. Se vor interzice demolările in Zonele Protejate si in Zona Centrala pină la terminarea inventarierii pentru fiecare din ele[xxx].

20. Se va propune un program specific de protectie si reabilitare a monumentelor istorice[xxxi] şi a zonelor protejate. Termen: 1 iunie 2009[xxxii]. Primăriile vor aloca cel putin 5% din bugetul anual programului de conservare si restaurare a patrimoniului istoric. Se va infiinta o structura a PMB insărcinata cu protectia patrimoniului istoric. Termen: 1 ianuarie 2009[xxxiii]. Se va institui un sistem de amenzi drastice pentru proprietarii de imobile din zonele protejate care le provoaca sau le permit degradarea.

F. Transparenţă decizională

21. Se va transparentiza dezbaterea proiectelor de acte normative ale Consiliilor General şi de Sectoare în general[xxxiv]; şi cu precădere procesul de decizie in privinta investitiilor, a achizitiilor publice, a concesiunilor si a parteneriatelor public-privat[xxxv].

22. Se va adopta de către CGMB “Cartea alba a consultarii cetatenilor”, care va stabili principiile si metodologia de informare si consultare a populatiei pentru diverse tipuri de hotărari si proiecte ale CGMB[xxxvi]. Termen: 1 iunie 2009.

G. Schimbări de natură legislativă

23. Partidele semnatare se angajează să susţină în Parlament amendamentele legislative presupuse de măsurile propuse mai sus, şi în special:

· Amendarea prevederilor legii 350 a urbanismului care generează situatii de urbanism derogatoriu[xxxvii]. Termen: 30 iunie 2008.

· Aprobarea de către Camera Deputatilor a OUG 114/2007 privind interzicerea schimbăarii destinatiei spatiilor verzi. Termen: 30 iunie 2008.

· Eficientizarea legislatiei in privinta protectiei monumentelor[xxxviii]. Termen: 1 noiembrie 2008.


EXPLICITĂRILE CARE URMEAZĂ SUNT PARTE INTEGRANTĂ A PREZENTULUI PACT


[1] Pactul pentru Bucureşti a fost realizat parţial în cadrul proiectului UP & GO – Platforma ONG-urilor pentru politici urbane, finanţat de programul MATRA al Ambasadei Olandei.


[i] Adică, printr-o procedură competitivă şi printr-un mod de lucru complet transparent. Vezi in acest sens procesul lansat de Primaria Parisului in martie 2008 pentru realizarea unei strategii de dezvoltare a zonei metropolitane in documentul Designing the Future of the Paris Agglomeration – International Consultation on the Future of Metropolitan Paris.

[ii] În ultimii ani, Bucureştiul, ca toate oraşele mari din România, s-a transformat enorm, dar numai ca rezultat al unor acţiuni bazate pe interese punctuale. E nevoie de analize care să identifice valorile ce dau identitate oraşului. E nevoie de un plan coerent de dezvoltare, cu obiective ce ţin de interesele comune ale locuitorilor, bazat pe analize multi- şi inter-disciplinare şi pe participarea actorilor urbani (locuitori, investitori, organizaţii non-guvernamentale, specialişti, instituţii publice şi private) pentru o mediere armonioasă între interesele prezentului şi ale viitorului. Instrumentul utilizat în ţările Uniunii Europene (şi nu numai) este Strategia de Dezvoltare Locală, prin care experţi, tehnicieni, politicieni şi locuitori se alătura într-un efort de a cunoaşte starea oraşului, de a-i identifica neajunsurile şi potenţialul de dezvoltare. Acest drum este descris prin obiective, programe şi proiecte care sunt corelate şi cu bugetul local şi care sunt planificate în timp. În felul acesta, dezvoltarea oraşului nu se mai face la întâmplare sau la bunul plac al celui care are putere să decidă la un moment dat.

Legislaţia actuală defineşte ca instrument al acestei planificări Planul Urbanistic General (PUG). Pentru Bucureşti, PUG-ul aprobat in 2000 este depăşit atât prin dinamica de dezvoltare a oraşului, cât şi prin aprobarea a nenumărate Planuri Urbanistice Zonale (PUZ) care i-au modificat reglementările. E de dorit ca Regulamentul aferent noului PUG să fie în strânsă legătură cu programele şi proiectele de dezvoltare stabilite în strategia de dezvoltare locală.

[iii] Strategiile si deciziile in tot ce tine de dezvoltarea orasului ca intreg (inclusiv o strategie economica, una sociala, o strategie de dezvoltare durabila in toate aspectele) vor fi atributul exclusiv al PMB. Primariile de Sector se vor limita la rolul de administratori ai sectoarelor.

Se vor abroga Planurile Urbanistice Zonale de sector si se vor utiliza in exclusivitate prevederile PUG si ale PUZ aprobate de CGMB.

[iv] Astfel incit la 1 iunie 2012 comisia de la nivelul PMB sa finalizeze dosarele care tin exclusiv de competenta sa (i.e. cele care nu implica alte institutii, cum sint instantele judecatoresti). Fara clarificarea regimului regimului proprietatii pentru terenuri si imobile nu se poate face dezvoltare urbana durabila.

[v] Trebuie sa existe rezerve de teren de care administraţia locală sa poată dispune pentru construcţia de locuinţe sociale, de dotări de cartier, de parcuri, de fâşii de protecţie, etc. Există în prezent încă terenuri aflate în proprietatea privată a statului, cele mai multe la Ministerul Apărării. Acestea nu trebuie concesionate sau vândute către proprietari privaţi tocmai pentru a avea rezerve ale oraşului. În fostele ţări comuniste există programe naţionale de dezvoltare urbană pe fostele terenuri ale armatei.

[vi] Se va stopa astfel actuala practică scandaloasă şi unica in Europa a „urbanismului privat contra cost”. Sensul urbanismului este armonizarea interesului colectiv cu cel individual. Nu mai există urbanism dacă, aşa cum se întâmplă în România, investitorii privaţi îşi pot comanda la liber PUZ-uri pe zone mari sau mici – sau, absurd, pe o singură parcelă – fără consultarea vecinilor. O dată aprobate aceste documentaţii, cu derogare de la PUG, ele schimbă complet profilul zonei, modificând parametri esenţiali precum regimul de înălţime sau coeficienţii de acoperire şi utilizare a terenului, fără ca cei din jur să afle sau să aibă un cuvânt de spus. Coerenţa urbanistică a Bucureştiului a fost distrusă de cele peste 1.000 de PUZ-uri de acest fel aprobate în ultimii ani, la presiunea intereselor private.

Cerem ca această practică să înceteze imediat: întâi prin decizie administrativă locală (respingerea propunerilor private de PUZ) şi apoi prin amendarea legii. Pentru orice nou proiect urbanistic sau document de planificare urbană, tema (inclusiv delimitarea zonei, care nu mai poate fi o singură parcelă) va fi elaborată printr-un concurs sub egida OAR sau RUR. Procedura va conţine consultare publică (structurată şi după o metodologie precisă). Realizarea PUZ se va face de către o echipă interdisciplinară, aleasă prin concurs. Analiza situaţiei existente va cuprinde obligatoriu şi un studiu sociologic, antropologic şi cultural al zonei, precum şi un studiu de compatibilitate între utilizările propuse şi modul de funcţionare al zonei în prezent. Vor fi cerute în mod obligatoriu ca parte a documentaţiei de urbanism toate studiile de impact care arată cum se va modifica situaţia pentru trafic auto şi pietonal, pentru însorire, pentru micro-climat sau schimbările de funcţiuni. Hotarirea de aprobare a fiecarui PUZ poate fi luata doar cu votul a 66% din consilierii prezenti la sedinta.

[vii] Certificatul de urbanism (CU) este actul de informare emis de Primăria Generală sau cele de sector prin care se fac cunoscute solicitantului regimul juridic, economic şi tehnic al terenurilor şi construcţiilor existente, stabilindu-se cerinţele urbanistice aplicabile amplasamentului, precum şi lista de avize necesare autorizării. Aberaţia este însă că s-au creat în practică diverse forme de Certificate de Urbanism, deşi legea nu diferenţiază între CU de informare, vânzare sau mai ales cel de iniţiere a unei noi documentaţii de urbanism. În momentul de faţă, prin CU este permisă iniţierea de PUZ derogatorii, ce contrazic regulile stabilite prin PUG.

[viii] Legea permite dar nu obligă autoritatea locală la organizarea unui concurs. Practica este să se organizeze o licitaţie în care criteriul determinant nu este cel estetic si funcţional, ci preţul minim de execuţie. Cerem autorităţilor din Bucureşti să nu mai meargă pe calea minimei rezistenţe şi să folosească toată puterea de decizie pe care le-o dă legea actuală, organizând transparent concursuri de soluţii.

[ix] Pentru a preveni practica curenta in care se negociaza doar solutia economica. In cazul proiectelor de arhitectura sau urbanism, oferta tehnica cistigatoare va fi stabilita exclusiv prin concurs, conform punctului 5.

[x] Oricine poate să construiscă orice, fără autorizaţie, sau fără să respecte autorizaţia de construcţie primită (de exemplu, 2-3 etaje în plus) ştiind că va scăpa cu o amendă şi cu un proces verbal de intrare in legalitate. Aceasta este o portiţă de scăpare inadmisibilă într-o ţară în care legile înseamnă ceva. Cu un astfel de document, cei amendaţi, în loc să trebuiască să demoleze ce au construit ilegal, au permisiunea Primăriei de Sector şi a ISC să meargă la autorităţi cu un nou proiect sau chiar cu o documentaţie de urbanism conformă cu ceea ce au construit deja.

[xi] Primariile de sector nu vor mai acorda suplimente de POT, CUT, Hmax. Nu vor mai uzita de artificii ca: etaje tehnice care sint de fapt etaje pentru locuit; inaltime exprimata numai in nivele, nu si in Hmax pentru recompartimentare ulterioara a nivelelor; mansardare cu mai multe etaje de mansarda.

[xii] Biroul va avea informaţie la zi şi personal capabil să prezinte explicit pentru cetăţeni: (a) reglementări în vigoare, precum planşele de analize şi propuneri PUG si Regulamentul Local de Urbanism, inclusiv documente explicative pe inţelesul cetăţenilor; toate PUZ-urile aprobate în ultimii 10 ani, cu documentaţiile aferente; toate autorizaţiile de construcţie sau demolare emise în ultimii 10 ani, cu documentatiile aferente. (b) studii şi proiecte pentru viitor, precum proiectele de dezvoltare urbană supuse dezbaterii publice, cu documentaţiile aferente, autorizaţiile de construcţie sau demolare, cu documentaţiile aferente.

Oficiul va avea o pagina web actualizata si toate anunturile se vor publica simultan pe aceasta pagina.

[xiii] Anunţul va fi insotit de planşele aferente si de programul de consultare a cetăţenilor.

[xiv] Acelasi drept il va avea Comisia de Avizare Tehnica de pe linga Agentiile de Protectia Mediului.

[xv] Fiecare membru va semna un document prin care să certifice că nu se află in conflict de interese. In particular, membrii Comisiei Tehnice de Urbanism si Amenajarea Teritoriului (si rudele lor care intra in incidenta legala a conflictului de interese) nu vor elabora in perioada cit fac parte din comisie PUZ-uri si PUD-uri pe raza Municipiului Bucuresti, iar membrii Comisiei de Ecologie si Protectia Mediului nu vor elabora Studii de Impact Asupra Mediului pe raza Municipiului Bucuresti in perioada cit fac parte din comisie. Această normă de bun simţ este frecvent încălcată actualmente.

Votul individual în comisii se va consemna iar procesul verbal se va face public imediat după şedinţă.

[xvi] În afară de arhitecţi şi urbanişti, ea va mai include cel putin un specialist in patrimoniu istoric, un ecolog, un sociolog, un inginer, un jurist cu cunoştinţe de urbanism, un specialist în economie urbană, un reprezentant al societatii civile.

[xvii] Obiectivul principal va fi incurajarea transportului publis si alternativ in detrimental celui cu autoturismul.

[xviii] Se vor identifica prin marcaj locurile de parcare colective sau individuale rezervate, contra cost, exclusiv rezidenţilor.

[xix] Locurile de parcare nu vor putea fi subînchiriate unor firme sau instituţii.

[xx] Acesta va contine amenajarea de sisteme de parcaj pentru biciclete. Se vor dezvolta programe de educare a populatiei cu privire la beneficiile utilizarii bicicletei.

[xxi] Piata Obor isi va pastra destinatia de piata agroalimentara pe intreaga sa suprafata (prin suprafata sa, Piata Obor poate contracara tendintele monopoliste ale lanturilor de hipermarketuri; practica dovedeste ca este locul cu cele mai mici preturi la produsele agro-alimentare din Bucuresti).

[xxii] CUT, coeficientul de utilizare al terenului, este raportul dintre suprafata insumata a tuturor nivelurilor imobilului si suprafata parcelei pe care este amplasat. Parisul are CUT limitat la 3 pe intraga sa suprafata, aceasta limita fiind conditionarea pe care infrastructura orasului o da pentru un nivel de confort acceptabil locuitorilor.

[xxiii] Vor fi interzise constructiilor de restaurante si terase in parcuri pe mai mult de 2% din suprafata lor totala.Vor fi interzise panourilor publicitare pe spatiile verzi.

Va fi interzisa amplasarea de vecinatati agresante pentru Arborii Monumentali aflati pe lista Monumentelor Naturii protejate de Academia Romana si vor fi eliminate cele prezente in acest moment.

[xxiv] Poate fi realizata prin cumpararea de terenuri si prin amenajarea rezervelor teritoriale.

[xxv] Se vor reabilita bazele sportive aflate in stare de parasire, prin parteneriat cu guvernul pentru cele aflate in subordinea acestuia. Se vor costrui stranduri astfel incit sa existe in iunie 2011 un strand cu preturi accesibile in zona de acces a fiecarui sector.

[xxvi] Instituirea unor garanţii de bună execuţie pentru lucrările de plantare şi amenajare a spaţiilor verzi; utilizarea speciilor de plante adaptate la mediul urban care nu necesită replantări anuale; toaletarea / tăierile de reîntinerire / sa nu depaseasca 30% din coroana, in afara situatiilor exceptionale.

[xxvii] Se constata lipsa unei dimensiuni fundamentala a politicii urbane a PMB, cea care priveste monumentele istorice si zonele protejate. Chiar daca theoretic exista reglementari privind acest capitol, atita timp cit ele pot fi modificate prin PUZ, utilitatea lor practica este nula.

Ca perspectiva strategica, se impune extinderea conceptului de Centru Istoric la limita orasului de sfirsit de secol XIX, inceput de secol XX, asa cum este cazul majoritatii capitalelor europene.

[xxviii] Nu se vor mai acorda autorizatii de constructie in Zonele Protejate si in Zona Centrala pe baza PUZ-urilor care contin derogari de la PUG in acest interval.

[xxix] Partidele se angajeaza sa introduca in Legea 422 privind protejarea monumentelor istorice categoria de “imobil cu valoare arhitecturala, nedemolabil” (vezi punctul 22). Pina la adoptarea in legislativ a acestei modificari, Hotaririle CGMB vor defini aceasta categorie de imobile pe suprafata Bucurestiului.

[xxx] Aprobarea prin Hotarire a CGMB a studiilor de cartare a imobilelor din cele 12 zone protejate pentru care cartarea a fost realizata. Termen: 1 octombrie 2008. Incheierea cartarii imobilelor din celelalte zone protejate si aprobarea lor prin Hotarire a CGMB. Termen: 1 iunie 2010. Declararea ca nedemolabile a celor aprox. 2400 de imobile identificate de echipa proiectului “Case care Plâng” ca avind valoare arhitecturala si aflate in pericol de a fi demolate.

[xxxi] inclusiv a celor de patrimoniul industrial

[xxxii] Programul de protectie si reabilitare a monumentelor si a zonelor protejate va prevedea costuri si grade de prioritate si se va desfasura pe toata durata mandatului. Programul va cuprinde si sustinere financiară şi tehnică a proprietarilor şi rezindenţilor de monumente istorice.

Bucurestiul va fi integrat in programele europene de protejare si refacere a patrimoniului.

Operatiunile de refacere a Centrului Istoric vor fi extinse de la nivelul infrastructurii la imobile.

[xxxiii] Aceasta va oferi servicii de consultanta tehnica pentru investitiile asupra imobilelor din zonele protejate (cum se intimpla la Sibiu). Va functiona eventual in cadrul Centrului de Planificare Urbana.

[xxxiv] Se va posta o legatura vizibila de pe prima pagina a site-ului internet al PMB si al Primariilor de Sector catre proiectele de acte normative ale CGMB aflate in dezbatere publica (in acest moment sectiunea, cind exista, se gaseste cu greutate). Se va extinde de la 10 zile la 30 de zile termenul de depunere a observatiilor cu valoare de recomandare.Dezbaterea publica se va organiza in sedinta deschisa, cu invitarea mass-media si a tuturor organizatiilor non-guvernamentale interesate de dezvoltarea Bucurestiuluii. Toate observatiile scrise primite, precum si procesul verbal al fiecarei dezbateri publice se vor publica pe site-urile PMB si ale Primariilor de Sector si vor fi distribuite catre consilierii locali.

[xxxv] Se vor organiza consultări publice pe marginea documentaţiei de atribuire, precum şi a notelor de fundamentare şi a studiilor de pre-fezabilitate, în cazul procedurilor de achiziţie publică, concesiune sau parteneriat public-privat unde valoarea estimată a contractului este de peste 1 000 000 RON.

În cazul planurilor de investiţii se vor preciza în mod concret obiectivele urmărite şi rezultatele aşteptate, precum şi cerinţele de eficienţă şi eficacitate pentru fiecare investiţie propusă. Planurile de investiţii vor fi supuse dezbaterii publice. Autorităţile locale se angajează să urmărească corespondenţa între aceste elemente şi contractele publice încheiate pentru îndeplinirea planului de investiţii, pe tot parcursul procesului de achiziţie publică şi de execuţie a contractului.

În conformitate cu cerinţele Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, proiectul de buget local va fi supus dezbaterii publice înainte de a fi aprobat de Consiliul Local. Proiectul de buget va fi însoţit de un document narativ, care să detalieze obiectivele şi activităţile finanţate prin bugetul local, inclusiv termenele de realizare ale acestora. Atât proiectul de buget, cât şi documentul narativ adiacent, vor fi făcute publice cu cel puţin 30 zile înaintea datei de desfăşurare a dezbaterii publice.

Ca standard de bună practică în asigurarea liberului acces la informaţiile de interes public, Primăria Municipiului Bucureşti, precum şi Primăriile de sector, vor face publice din oficiu, prin intermediul paginii proprii de Internet, toate informaţiile şi datele ce decurg din încheierea şi executarea contractelor publice şi a protocoalelor cu instituţii şi autorităţi publice, cu excepţia informaţiilor din domeniul apărării naţionale, siguranţei şi ordinii publice, dacă fac parte din categoriile informaţiilor clasificate, potrivit legii.

[xxxvi] Aceasta metodologie va fi elaborata ea insasi prin consultare cu factorii interesati (asociatii de proprietari, sectorul de afaceri, ONG, presa, etc). Va cuprinde pasii precisi cu metode, termeni, responsabilitati, pentru toate activitatile care au nevoie de parerea cetatenilor, adica sub-capitole ca:

  • -informarea si consultarea in elaborarea strategiei de dezvoltare pe termen lung
  • -informarea si consultarea in elaborarea politicilor sectoriale pe termen mediu
  • -informarea si consultarea in elabrarea planurilor financiare multi-anuale de implementare a strategiei/politicilor sectoriale
  • -informarea si consultarea in elaborarea bugetului local anual (cu sub-capitole: “inf si consultare in stabilirea taxelor si impozitelor locale”; “inf si consultare in elaborarea planului de investitii si imbunatatire capital”; “inf si consult in emiterea obligatiunilor municipale”; “inf si consult in contractarea imprumuturilor”; etc, etc)
  • -informarea si consultarea in elaborarea planurilor de urbanism si AT
  • -informarea si consultarea in vederea asocierii sau incheierii de parteneriate cu alte adm publice locale din tara sau strainatate.

[xxxvii] Va fi eliminată prevederea conform careia PUZ poate fi initiat de un privat, iar procedura va fi cea prevazuta de nota (iv).

[xxxviii] Vor fi adoptate propunerile legislative ale studiului Propuneri legislative zone protejate elaborat in 2006 de Pro Patrimonio, Romania Nostra, Ordinua Arhitectilor din Romania si Uniunea Arhitectilor din Romania. Va fi simplificata procedura clasarii de urgenta, care este in acest moment nefunctionala, intrucit apeleaza la documente aflate doar in posesia proprietarului.

One response to “PACTUL pentru Bucuresti

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s