Raportul: Bucuresti, un DEZASTRU URBANISTIC

Aici e listat doar textul acestui raport, pentru a intelege insa amploarea dezastrului, descarcati raportul cu poze cu tot de pe site-ul initiatorilor:

ASOCIATIA SALVATI BUCURESTIUL

http://bucuresti-dezastru-urbanistic.xhost.ro

BUCURESTI, UN DEZASTRU URBANISTIC

martie 2008

Rezumat

Acest raport succint contine:

1) O sinteza – insotita de cifre statistice si fotografii reprezentative – a problemelor cu care se confrunta Bucurestiul, printre care: traficul; spatiile verzi, poluarea si sanatatea populatiei; densificarea exagerata si autorizatiile de constructii; demolarile si situatia monumentelor.

2) O prezentare a mecanismelor care fac posibila agresiunea asupra urbanismului Bucurestiului: situatia legislativa si responsabilitatea fiecarei institutii.

3) Citeva solutii. Posibilitatile de actiune pentru societatea civila si mass-media.

Cuprins

I. SITUATIA

1. TRAFICUL SI TRANSPORTUL IN COMUN

1.1.Un oras sufocat de trafic

1.2. Densificarea locuirii, in special in centru

1.3. Haosul urbanistic creat de folosirea abuziva a PUZ

1.4. Incoerenta sistemului de transport in comun

2. SANATATEA POPULATIEI, POLUAREA, PARCURILE SI LOCURILE DE JOACA PENTRU COPII

2.1. Starea de sanatate a populatiei si poluarea

2.2. Un oras cu putine parcuri, fara locuri de joaca pentru copii, fara baze sportive

2.3. Politica CGMB si a Guvernului de restituire si instrainare a parcurilor si a bazelor sportive

2.4. Legea 265/2006 permite schimbarea destinatiei zonelor verzi in zone construibile

2.5. Politica CGMB de permitere a densificarii zonelor construite

2.6. Folosirea exagerata a autoturismelor

3. PATRIMONIU SI IDENTITATE. TURISM

3.1. Agresiuni asupra monumentelor istorice

3.2. Agresiuni asupra siturilor cu valoare arhitecturala

3.3. Demolari de case de patrimoniu si, mai general, de case cu valoare arhitecturala

3.4. Agresiunea asupra patrimoniului industrial

3.5. Demolarea pietelor traditionale

II. MECANISMELE SI ROLUL INSTITUTIILOR

4. MECANISME LEGISLATIVE

4.1. Legislatia urbanistica in general

4.2. Legislatia relativa la patrimoniu

4.3. Procedura de constructie

4.4. Procedura de demolare

4.5. Lipsa de transparenta

5. INSTITUTIILE

5.1. Investitorii si autoritatile locale

5.2. Consiliul General al Municipiului Bucuresti (CGMB)

5.3. Primarul General Adriean Videanu

5.4. Politica de cheltuieli a CGMB

5.5. Comisia Tehnica a CGMB

5.6. Seful Comisiei Tehnice a CGMB, Viorel Hurduc

5.7. Arhitectul-sef Adrian Bold

5.8. Prefectul Capitalei

5.9. Directia pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National a Municipiului Bucuresti

5.10. Primariile de sector

5.11. Inspectoratul de Stat in Constructii (ISC)

5.12. Universitatea de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu (UAUIM)

5.13. Parlamentul si ministerele de resort

III. SOLUTII SI ROLUL MASS-MEDIA

6. SOLUTII

6.1. Limitarea derogarii prin PUZ

6.2. Aprobarea OUG 114/2007 pentru interzicerea constructiilor pe spatiile verzi

7. ROLUL MASS-MEDIA SI CAMPANIA ELECTORALA

7.1. Mesajul.

7.2. Supravegherea autoritatilor locale.

7.3. Campania electorala.


I. SITUATIA

1. TRAFICUL SI TRANSPORTUL IN COMUN

1.1. Un oras sufocat de trafic.

Viteza medie de deplasare in centrul Bucurestiului a scazut de la 15 km/ora in 2000 la sub 10km/ora in 2006[1]. Pe arterele principale, situatia este si mai dificila: viteza medie la o ora de virf pe bd. I. C. Bratianu intre Piata Unirii si str. Coltei a fost de 2 km/ora in 2007[2]!

Viteza extrem de redusa provoaca pierderi tuturor sectoarelor economice, pierderi suportate in cele din urma de clientii finali, locuitorii Bucurestiului. Conform unui studiu realizat de Asociatia Romana a Antreprenorilor in Constructii[3], valoarea pierderilor anuale inregistrate in Bucuresti datorita traficului se ridica la 180 milioane de euro.

Timpul mediu de ajungere al ambulantei la cazurile urgente a urcat de la 12 minute in 2002 la 18 minute in 2005[4] si la 35 minute in 2006[5]. In consecinta, a crescut numarul de decese inregistrate de serviciul de ambulanta: 2.313 persoane au murit in 2006 in intervalul de timp de la primirea apelului de catre dispecerat si sosirea ambulantei la caz[6].

De ce?

1.2. Densificarea locuirii, in special in centru.

Bucurestiul are o densitate de 9.009 de locuitori pe kilometru patrat. In comparatie, Berlinul are 3.905, Viena 3.850 iar Budapesta 3.674 locuitori pe kilometru patrat. Se considera ca nivelul de la care confortul social scade acut este de 3.500 locuitori pe kilometru patrat.

Cu toate acestea, in Bucuresti se acorda in nestire autorizatii de constructie in locuri deja suprapopulate. Orice teren liber este vinat, fie el parcare, spatiu verde sau loc de joaca pentru copii.

Peste tot in lume, hipermarcheturile sint construite la marginea oraselor, pentru a nu genera trafic suplimentar. In Bucuresti le-a fost permisa si inca le mai este permisa amplasarea in interiorul orasului, cu efecte devastatoare asupra traficului.

Efectul cel mai grav asupra traficului il au insa imobilele de birouri construite in centru. Exemplele sint deja de ordinul sutelor pentru imobile medii si de ordinul zecilor pentru imobile mari si foarte mari. Chiar daca au parkinguri proprii, masinile angajatilor din aceste imobile intra si ies de obicei la aceeasi ora in strazile inguste ale centrului.

Doua imobile de 10 etaje la intersectia str. Rosetti – str. Toamei (str. Maria Rosetti nr. 65, str. Toamei nr. 10), sectorul 2, intr-un cartier cu imobile P+1. Fiecare din ele construite pe suprafete de 150-200mp cu POT peste 90%.

Alt exemplu. Aproximativ 500 de masini vor iesi la aproape aceeasi ora din parkingul Cathedral Plaza pe str. General Berthelot, cu un singur sens. Spatiul total pe care 500 de masini il ocupa pe o strada cu un singur sens este de 3,5 kilometri, cit distanta pina la Piata Presei Libere. E usor de inteles blocajul in trafic pe care aceste masini le produc nu numai pe str. General Berthelot, ci in intraga zona adiacenta.

Cum va arata traficul pe Calea Victoriei dupa ce vor fi contruite uriasele imobile de birouri de la nr. 131 si 145 si complexul de imobile de la nr. 133-135? Vom gasi citeva explicatii asupra aparitiei ilogice a ceastor imobile in paragraful urmator.

1.3. Haosul urbanistic creat de folosirea abuziva a PUZ

Coerenta urbanistica a oricarui oras civilizat este asigurata de un Plan Urbanistic General (PUG) si de un Regulament Local de Urbanism (RLU) aferent. Acestea reglementeaza amplasarea si realizarea constructiilor in diferitele zone si asigura functionalitatea tuturor utilitatilor. A transporturilor, in particular. Acolo unde PUG este prea general, autoritatea locala elaboreaza un Plan Urbanistic Zonal (PUZ), care detaliaza parametrii PUG pe o anumita zona, fara a-i schimba parametrii esentiali (procentul de ocupare al terenului – POT, coeficientul de ocupare al terenului – CUT, inaltimea maxima – Hmax).

Unica in Europa, legea urbanismului din Romania permite ca PUZ sa fie elaborat de in urma unei initiative private si nu de autoritatea locala. De asemenea, permite ca PUZ sa schimbe radical parametrii PUG. Folosind aceste prevederi, dezvoltatorul imobiliar propune un PUZ pentru parcela sa (uneori de doar 100 metri patrati), care permite construirea mult mai inalta si mai densa decit pe parcelele vecine. Obedient in fata sa, Consiliul General al Municipiului Bucuresti (CGMB) abuzeaza de derogarea de la PUG si aproba aceste PUZ-uri. PUZ devine principalul instrument de distorsionare a orasului si a vietii locuitorilor sai! In fiecare an se aproba 200-300 de PUZ-uri, fiecare cu derogari de la PUG[7]. Dintre acestea, aprox. 100 de PUZ-uri pentru constructii foarte inalte au fost aprobate in 2007[8]. Datorita lor vedem imobile de 20 de etaje in cartiere de imobile de 4 etaje.

Pe bd. Ion Mihalache, sectorul 1, strada cu imobile P+1 – P+3, a fost construit acest turn de 22 etaje. Nici macar la o intersectie, ci intr-o parcela oarecare a strazii. Acolo a gasit investitorul teren …

Fiecare din aceste PUZ-uri are un aviz din partea Directiei Transporturi, Drumuri, Sistematizarea Circulatiei din cadrul Primariei Municipiului Bucuresti, care ar trebui teoretic sa estimeze cit de mult afecteaza traficul zonei construirea unui imobil mai mare. Directia acorda cu generozitate avize tuturor solicitantilor.

Nu numai ca actualul plan urbanistic general este anulat de abuzul de PUZ-uri iar Bucurestiul se prezinta oricarui privitor ca un oras incoerent, dar autoritatii locale ii lipseste orice strategie de dezvoltare pentru viitor. Asta in conditiile in care Romania a semnat la 25 mai 2007 “Carta de la Leipzig pentru orase Europene Durabile”, care prevede “ folosirea instrumentului dezvoltarii urbane integrate si utilizarea modurilor de administrare adaptate pentru implementarea sa”.

1.4. Incoerenta sistemului de transport in comun.

In orice oras normal cu densitate mare de locuitori, transportul in comun reprezinta principala optiune de transport a locuitorilor. In Bucuresti, din cauza deficientelor transportului in comun pe care le vom enumera, principala optiune de transport o constituie autoturismul. De aici, sufocarea traficului.

Liniile de transport in comun sint slab interconectate, fara o optimizare a conexiunilor intre ele. Desenarea traseelor este facuta empiric si nu in urma unui studiu asupra necesitatilor de conectare a diferitelor puncte. Spre exemplu, in acest moment metroul se extinde pe segmentele Nicolae Grigorescu – Linia de Centura si 1 Mai – Laromet si nu pe ruta foarte congestionata Drumul Taberi – Universitate.

Liniile de suprafata nu au o frecventa afisata si respectata, prin urmare nu exista o predictibilitate a timpului de parcurs intre doua puncte din oras.

Benzile speciale pentru transportul in comun se lasa in continuare asteptate.

Metroul este insuficient dezvoltat. Nu exista un parteneriat functional intre CGMB si Ministerul Transporturilor, proprietarul Metrorex, ci doar declaratii de intentie si acuze reciproce intre aceste doua institutii.

O oportunitate ieftina si rapida de descongestionare a traficului o reprezinta folosirea inelului de cai ferate care inconjoara Bucurestiul si a retelei de gari interioare. Un astfel de system de transport e folosit in toata lumea. Din nou, nu exista un parteneriat functional intre CGMB si Ministerul Transporturilor pentru utilizarea infrastructurii CFR. Mai mult, este in proiect demolarea Garii de Est, alta afacere imobiliara.

Spre exemplu, traficul din zona de nord poate fi descongestionat prin folosirea caii ferate Gara de Nord – Mogosoaia – Balotesti, care ajunge la 1 kilometru de aeroportul Otopeni.

Costul minim estimat este de 6 milioane de euro[9]. Costul estimat de Ministerul Transporturilor, 250 – 350 milioane euro, ni se pare exagerat. Inca mai exagerat, CGMB a alocat in octombrie 2007 1 miliard euro pentru un metrou subteran Gara de Nord – Otopeni!

Pistele speciale pentru biciclisti sint o solutie alternativa de trafic in multe orase occidentale. Trasate de pe o zi pe alta, cele din Bucuresti se dovedesc nefunctionale. Ca dovada, nu vedem pe ele nici un biciclist.

Stilp in mijlocul pistei pentru biciclete.


2. SANATATEA POPULATIEI, POLUAREA, PARCURILE SI LOCURILE DE JOACA PENTRU COPII

2.1. Poluarea si starea de sanatate a populatiei

Deja in 2004, media anuala pentru dioxid de azot (NO2) in Bucuresti a fost de 47,5 µg/m3, in vreme ce concentratia maxima admisa pentru protectia sanatatii umane este de 40 µg/m3, iar pentru protectia vegetatiei 30 µg/m3[10].

Concentratiile de benzen din vecinatatea strazilor aglomerate atingeau deja in mai 2003 18 µg/m3, in vreme ce concentratia maxima admisa este de 10 µg/m3, iar directiva 2000/69/EC a Uniunii Europene prevede reducerea acesteia la 5 µg/m3. Benzenul este corelat cu riscul de aparitie a leucemiei mieloide[11].

Concentratia medie anuala pentru plumb nu a depasit in 2004 concentratia maxima admisa de 0.5 µg/m3, dar valori maxime de 1.2-1.5 µg/m3 s-au inregistrat la 7 din cele 8 statii de control.

Praful depasea si el, deja in 2004, concentratia maxima admisa. Astfel, media anuala pentru PM10 (particule de praf cu diametrul mai mic de 10 µm) pentru Bucuresti era de 57,5 µg/m3, in vreme ce concentratia maxima admisa pentru protectia sanatatii umane este de 40 µg/m3[12]. Nivelul de praf din atmosfera este corelat cu aparitia bolilor respiratorii acute si a bolilor cardiace[13].

Datele comparative pentru bolile citate mai sus sint mai mult decit ingrijoratoare[14]:

-16.500 din 100.000 de copii sub 14 ani s-au prezentat la mediciul de familie cu faringita si amigdalita acuta in 1995, 25.500 in 2006

-4.900 din 100.000 de copii sub 14 ani s-au prezentat la mediciul de familie cu laringita si traheita acuta in 1995, 6.800 in 2006

-1.000 din 100.000 de copii sub 14 ani s-au prezentat la mediciul de familie cu amigdalita si adenoidita cronica in 1995, 2.050 in 2006

-10.000 din 100.000 de copii sub 14 ani s-au prezentat la mediciul de familie cu bronsita in 1995, 20.500 in 2006

-31 din 100.000 de copii sub 14 ani s-au prezentat la mediciul de familie cu bronsita cronica in 1995, 127 in 2006; 9 din 100.000 copii sub 14 ani s-au prezentat la policlinica cu bronsita cronica in 1995, 85 in 2006

-120 din 100.000 de copii sub 14 ani au fost internati pentru astm in 1995, 610 in 2006

-115 locuitori din 100.000 au fost internati pentru boli pulmonare cronice obstructive in 1995, 260 in 2006

-2.700 de locuitori din 100.000 au fost internati pentru angina pectorala in 1995, 8.800 in 2006

-1.800 de locuitori din 100.000 au fost internati pentru infarct miocardic acut in 1995, 3.100 in 2006

-700 de locuitori din 100.000 s-au prezentat la medical de familie, policlinica sau spital cu cardiopatie ischemica in 1995, 1.450 in 2006

Poluarea sonora depaseste frecvent pe arterele principale de circulatie cu 20-30 dB nivelum admisibil de 70 dB[15].

2.2. Un oras cu putine parcuri, fara locuri de joaca pentru copii, fara baze sportive.

In 1989 Bucurestiul avea 3.470 hectare de spatiu verde. In 2004 mai ramasesera 1.710 hectare[16]. Nu exista o cifra oficiala pentru 2007, dar aceasta este probabil 1.400-1.500 hectare. Astfel, Bucurestiul are sub 7 metri patrati de spatiu verde pe cap de locuitor[17], fata de 32 de metri patrati in Varsovia, 64 mp in Londra sau 83 mp in Stocholm. Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda 50 mp pe cap de locuitor, iar normele europene prevad 26 mp pe cap de locuitor.

Din 1990 au disparut 600.000 de copaci din aliniamentele stradale si 1.500.000 de copaci in total, conform Eco Civica.

A fost defrisat cordonul de protectie din jurul Bucurestiului. Conform Eco Civica, in partrea de nord a orasului, padurea Corbeanca 1 a disparut integral, padurea Corbeanca 2 este pe cale de disparitie, iar din Padurea Baneasa s-au defrisat 200 hectare. Refacerea cordonului de protectie se afla de citiva ani in stare de intentie. In consecinta, praful din Cimpia Baraganului intra nestingherit in oras.

Ne-am obisnuit sa ne vedem copiii jucindu-se pe asfalt, intre masini si containere de gunoi. Conform Eco Civica, din 1990 au disparut din Bucuresti 45 de baze sportive. Desi in tot orasul exista doar sase stranduri, Strandul Tineretului, de care vom vorbi in paragrafele 2.3. si 5.2., nu a functionat in 2007 si are sanse mari de a fi demolat si inlocuit de imoblie P+23. Terenul aferent scolilor a fost redus si el in foarte multe cazuri.

Scolii nr. 200 din Aleea Postavarul nr. 13, sectorul 3, i-a ramas acest teren de sport de 15 x 20 metri.

De ce?

2.3. Politica CGMB si a Guvernului de restituire si instrainare a parcurilor, a zonelor verzi si a bazelor sportive.

CGMB s-a grabit sa onoreze cererile de restituire pentru parcuri si spatii verzi, fara ca legea sa il constringa. In loc ca, dimpotriva, sa rascumpere de la proprietari spatiile verzi revendicate si alte terenuri virane pe care sa le amenajeze ca spatii verzi in folosul comunitatii. Astfel, 7,2 hectare din Parcul Herastrau si 10 hectare din Parcul Tineretului au fost retrocedate. La fel s-a intimplat cu 4,5 hectare din Parcul Verdi din cartierul Floreasca, cu 12 hectare din Parcul IOR, cu 7,2 hectare din Parcul Prisaca Dornei, iar exemplele pot continua.

Suprafata verde a parcurilor inca existente a fost redusa prin constructia agresiva de terase si restaurante. Exista citeva zeci de cazuri de “extindere” a fostelor WC-uri publice la restaurante cu o suprafata de 10 pina la 100 de ori mai mare.

Multi din cei 1.500.000 de copaci au fost taiati pentru a extinde constructii sau parcari, iar exemplele sint nenumarate. Multi au disparut insa din pura prostie, urmare a “toaletarilor” exagerate (peste 30% din coroana) si executate in anotimpuri nepotrivite. Mare pacat: in afara de oxigenul pe care il produce, un copac matur retine 20 kg de praf.

Copaci “toaletati” in Parcul Operei, sectorul 1, februarie 2008.

Guvernul si CGMB isi impart vina pentru restituirea sau vinderea bazelor sportive. Doua exemple. Baza sportiva Spartac din sectorul 3 a fost retrocedata de CGMB. Intreg complexul Strandul Tineretului a fost inchis si concesionat de catre Complexul Sportiv “Lia Manoliu”, din subordinea Ministerului Tineretului si Sportului, unei firme de dezvoltare imobiliara pentru 49 de ani, cu posibilitate de prelungire pe alti 98 de ani.

2.4. Legea 265/2006 permite schimbarea destinatiei zonelor verzi in zone construibile

In 29 iunie 2006, Parlamentul a adoptat prin legea 265 Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 195/2005. A fost modificat articolul 71 si s-a permis astfel schimbarea destinatiilor spatiilor verzi in spatii construibile. Folosind derogarea prin PUZ mentionata la punctul 2.3., CGMB a aprobat in acest interval sute de PUZ-uri care permit constructii pe foste spatii verzi.

Imobil construit pe spatiul verde afferent blocului. Pe spatiul verde din fata blocului C5 din str. Postavarul nr. 5, sector 3, bloc de 4 etaje, s-a construit, la o distanta de 6-7 metri de ferestrele locuitorilor din blocul C5, un bloc de 12 etaje.

2.5. Politica CGMB de permitere a densificarii zonelor construite de care am vorbit la punctul 1.2.

Imobil construit pe spatiul dintre blocuri, in str. Vistiernicul Stavrinos, sector 6. In conditiile in care autoturismele sint parcate inclusive pe scarile de acces in imobil.

2.6. Folosirea exagerata a autoturismelor din cauza incoerentei transportului in comun de care am vorbit la punctul 1.4. In afara de noxele emise de cele 900.000 autoturisme care circula zilnic in Bucuresti[18], citeva mii de parcari si citeva sute de benzinarii au aparut dupa 1990, marea majoritate pe foste spatii verzi.

Benzinarie in str. Postavarul, sector 3, construita pe spatiul verde din fata blocurilor.


3. PATRIMONIU SI IDENTITATE. TURISM

Specialistii sint de acord ca agresiunea asupra patrimoniului arhitectural-urbanistic al Bucurestiului inregistrata dupa 1990 o intrece pe cea a regimului Ceausescu!

In vreme ce toate orasele civilizate isi pastreaza si chiar isi reconstituie patrimoniul istoric, Bucurestiul se prezinta ca un oras de lumea a treia, urit, cu o identitate incerta. Se explica astfel de ce Bucurestiul atrage un numar ridicol de turisti straini. In vreme ce numarul turistilor straini cazati in unitati de cazare in Budapesta in 2006 a fost de 1,8 milioane[19], numarul turistilor straini cazati in unitati de cazare in Bucuresti in 2005 a fost de 450.000[20]. Dintre acestia insa, peste 90% il constituie turismul de afaceri[21], deci turismul clasic aduce Bucurestiului mai putin de 50.000 turisti straini pe an.

3.1. Agresiuni asupra monumentelor istorice.

Prezentam mai jos trei exemple din citeva zeci. In fiecare din ele, cladirea noua este inserata in zona de protectie a monumentului istoric.



Biserica Armeneasca, monument istoric, sectorul 2, linga care a fost lipit un turn de 18 etaje. Urmare a presiunii asupra solului, biserica a suferit trei crapaturi serioase.

Catedrala Sf. Iosif, sectorul 1, linga care, la o distanta de 6-8 metri, a fost construit un turn de 19 etaje.



Pe strada Academiei nr. 28-30, sectorul 1, in extremitatea Pietei Revolutiei, linga Ministerul de Interne, este in constructie un bloc care va avea 12 etaje, desi cladirile din jur, majoritatea monumente istorice, au 6 etaje. In plus, fatada acestuia, de sticla, contrasteaza cu fatadele cladirilor invecinate. Beneficiarul este Primaria Municipiului Bucuresti!

3.2. Agresiuni asupra siturilor cu valoare arhitecturala.

Identitatea unui oras nu este data doar de monumentele istorice, ci si de ansambluri cu valoare urbanistic-arhitecturala definite ca zone protejate. In Bucuresti, coerenta arhitecturala multor astfel de zone a fost grav alterata prin distrugerea unor cladiri valoroase si/sau prin implanturi nepotrivite. Citeva exemple de implanturi nepotrivite mai jos. Cele doua imobile pe care le-am vazut la paragraful 1.2. si imobilul pe care-l vom vedea la paragraful 5.10 intra in aceeasi categorie.

Str. Toamnei nr. 64, sectorul 2.

Str. Maria Rosetti nr. 6, sectorul 2.

Str. Traian 184-186, sectorul 2. Conform lui Andrei Pippidi[22], pe strada Traian, intre numerele 75 si 208 se gasesc inca 38 de cladiri construite la sfirsitul secolului XIX sau inceputul secolului XX.

Imobil P+7 in constructie pe aceeasi strada Traian, la nr. 103, sectorul 2.

Str. Stirbei Voda nr. 58, sectorul 1.

Sediul sectiei 1 de Politie din Bd. Lascar Catargiu nr. 22, sectorul 1.

3.3. Demolari de case de patrimoniu si, mai general, de case cu valoare arhitecturala

Dupa 1990, au fost demolate in Bucuresti sute de case cu valoare arhitecturala, unele dintre ele monumente istorice. Citeva exemple mai jos.

Casa din str. Visarion nr. 8, colt cu Bd. Lascar Catargiu, sectorul 1. A fost incendiata de citeva ori de proprietarul sau, care nu avea aviz de demolare. Se vede cu ochiul liber ca imobilul nu este in pericol de prabusire (decit ajutat). Ordinul Arhitectilor din Romania, filiala Bucuresti si Institutul National al Monumentelor Istorice nu au reusit sa convinga Directia pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National a Municipiului Bucuresti includerea acesteia in lista monumentelor istorice. Foto si informatii: Cristian Malide.

Acelasi imobil, citeva luni mai tirziu. In continuare fara autorizatie de demolare, proprietarul i-a demolat intr-o noapte acoperisul.


Vila demolata in str. Monetariei nr. 6, sectorul 1. Figureaza inca in lista monumentelor istorice (1529 B-II-m-B-19232 Casa str. Monetariei 6 sector 1 sf. Sec. XIX – prima jum. Sec. XX)[23]. Foto si informatii: Dan Ghelase.

Imobil de sfirsit de secol XIX, str. Traian nr. 244, sectorul 2. Decembrie 2007. Foto: Fundatia Ileana. Preluata din Dilema Veche nr. 208, 7-13 februarie 2008.

Aceeasi cladire, februarie 2008. Imobilul a fost demolat in ciuda demersurilor oficiale ale Fundatiei Ileana pentru Arta Plastica si Arhitectura Moderna adresate Comisiei Monumentelor Istorice si primarului Ontanu, inca din 2006. Foto: Rares Avram. Informatiile si fotografia preluate din Dilema Veche nr. 208, 7-13 februarie 2008.


Str. Delavrancea nr. 45, sectorul 1.

Str. Cobalcescu nr. 25, sector 1. 10 martie 2008.

Str. Regina Maria nr. 13, sectorul 4. Casa construita in 1903, demolata in 2006 pentru a face loc unui imobil P+10. Foto si informatii: Roxana Iovu, ©Case Care Plang

3.3.1. Case in pericol de a fi demolate[24]

In afara de cele citeva sute de case deja demolate, alte citeva mii asteapta aceeasi soarta. Echipa Case care Plang a identificat citeva mii de astfel de case pe care proprietarii le lasa intentionat sa se degradeze, fie actionind asupra acoperisului, fie introducind chiriasi care sa le devasteze, pentru ca ele sa se prabuseasca de la sine.

Str. Dionisie Lupu nr. 72 si 70, sectorul 1. Pentru ambele imobile, situate in zone protejate, exista cereri de demolare inregistrate.

Str. Matei Basarab nr. 29, sectorul 3. Imobil situat in zona protejata pentru care exista cerere de demolare inregistrata

Str. Cristian Tell 16-16B, sectorul 1. Imobil situat in zona protejata pentru care exista cerere de demolare inregistrata.

Str. Mihai Eminescu nr. 27, sectorul 1. Exista un proiect de PUZ pentru un turn de 140 metri inaltime in locul acestei cladiri.

Calea Dorobanti nr. 16, sectorul 1. Exista un proiect de PUZ pentru un turn de 140 metri inaltime in locul acestei cladiri.

Str. Scoalei nr. 8, sectorul 2. Informatii neoficiale asupra intentiei de demolare. Foto: Ramona Caramelea

Str. Pictor Arthur Verona nr. 15, sectorul 1. Informatii neoficiale asupra intentiei de demolare.

Piata Lahovari nr. 8, sectorul 1. Informatii neoficiale asupra intentiei de demolare.

Sos. Kiseleff nr. 35-37, sectorul 1. Monument istoric. Cladire lasata intentionat in distrugere.

Sos. Kiseleff nr. 39, sectorul 1. Cladire lasata intentionat in distrugere.

Str. Aviatorilor nr. 8, sectorul 1, linga sediul Guvernului. Monument istoric. Cladire abandonata.

Str. Jean Louis Calderon nr. 50, sectorul 2. Cladire abandonata.

Str. Delavrancea nr. 47, sector 1. Cladire lasata in distrugere.

Str. Popa Rusu nr. 24, sector 2. Cladire lasata in distrugere.

Sos. Kiseleff nr. 19, sector 1. Cladire abandonata.

3.4. Agresiunea asupra patrimoniului industrial[25][26]

Peste tot in lume, obiectele reprezentative ale arhitecturii industriale intra in patrimoniul cultural. In Bucuresti, Moara lui Assan, Fabrica de Bere Bragadiru sau Atelierele Tipografice “Cartea Romaneasca” ar merita cu prisosinta sa fie restaurate si sa reintre in circuitul cultural. Ele sint din pacate lasate sa se prabuseasca, presiunea dezvoltatorilor imobiliari asupra terenul de sub ele convingind probabil autoritatile mai mult decit valoarea lor culturala.

Moara lui Assan, construita intre 1853 si 1916, prima moara cu aburi din Bucuresti. Str. Silozului nr. 25, sector 2, colt cu Sos. Stefan cel Mare. Monument istoric. Victima a unor demolari fara autorizatie in prima jumatate a anului 2005, ajunsa aproape o ruina. Foto: Cezar Nastase, ©Case care Plang

Fabrica de Bere Bragadiru de pe Calea Rahovei, sector 5. In afara de fabrica existau restaurante si terase. Era un loc frecventat de Mihai Eminescu in perioada cit era redactor la Timpul. Actualmente in stare de degradare. Foto: Vlad Panait, ©Case care plang.

Atelierele Tipografice “Cartea Romaneasca”, Bd. Iancu de Hunedoara nr. 58-60, sector 1. Ansamblu construit in prima jumatate a secolului XX. Demolat, mai putin fatada. Foto: Dan Ghelase

Podul Baneasa, sector 1. Monument istoric. In loc sa fie restaurat, a fost demolat si inlocuit de catre Ministerul Transporturilor cu aceasta structura metalica disproportionata. Foto: Cristian Malide

3.5. Demolarea pietelor traditionale

Pentru orice oras care se respecta, pietele reprezinta un element de identitate. Pentru orice turist, piata veche a orasului este o destinatie obligatorie. In mod aberant, marea majoritate a pietelor din Romania, cind n-au devenit mall-uri sau parcari (vezi Piata Sf. Anton, linga Curtea Veche) au devenit paralelipipede de termopan.

O explicatie vine din incompetenta urbanistica si/sau reaua vointa a primarilor de sector. Vom gasi o a doua explicatie in paragraful 4.5: autoritatile locale nu sint obligate de lege sa organizeze concurs urbanistic pentru amenajarile si constructiile publice. In consecinta, organizeaza licitatii in care pretul minim este principalul criteriu.

Piata centrala a Bucurestiului, Piata Amzei din sectorul 1 atragea, prin arhaicul ei, turistii straini. A fost inlocuita in perioada 2000-2004 cu aceasta baraca metalica.

Culmea nesimtirii o atinge insa primarul Neculai Ontanu de la sectorul 2, care doreste demolarea Pietei Obor si inlocuirea ei cu un mall. Fara sa tina cont de istoria pe care traditionalul Tirg al Mosilor il are in spate. De faptul ca Piata Obor reprezinta, de zeci de ani, un liant social al diferitelor clase sociale care se intilnesc aici. Si fara sa tina cont de faptul ca, in cea mai mare piata din Bucuresti, bucurestenii au acces la preturile cele mai mici.[27]


II. MECANISMELE SI ROLUL INSTITUTIILOR

4. MECANISME LEGISLATIVE

4.1. Legislatia urbanistica in general.

Exista numeroase lipsuri si incompatibilitati in legislatia relativa la urbanism din Romania. O sinteza a acestora se gaseste in “Raportul expertilor francezi referitor la elaborarea codului urbanismului in Romania[28]. Cele mai importante, unice in Europa, sint:

4.1.1. Lipsa unei limitari a derogarii de la Planul Urbanistic General (PUG) prin Planul Urbanistic Zonal (PUZ). Astfel, urbanismul unei localitati este lasat, fara posibilitate de control, la indemina Consiliului Local, adesea corupt, care poate decide inaltarea unui bloc de 24 de etaje intr-o zona de 4 etaje sau a unor constructii in parcuri.

4.1.2. Posibilitatea ca o persoana sau o institutie privata sa propuna un PUZ, cind peste tot in lume acesta este atributul autoritatii locale, responsabila cu coerenta urbanistica a localitatii. Uzind de aceasta prevedere aberanta, persoana sau institutia privata va elabora un PUZ care sa-i optimizeze investitia ulterioara, ignorind necesitatile cetatenilor din zona.

Aceste doua prevederi sint sursa majoritatii situatiilor anormale prezentate la punctele 1.2. si 1.3.

4.2. Legislatia relativa la patrimoniu.

O sinteza a disfunctionalitatilor legislative si functionale in protectia monumentelor a fost elaborata de Pro Patrimonio, Romania Nostra, Ordinul Arhitectilor din Romania si Uniunea Arhitectilor din Romania[29]. Citeva dintre cele mai importante:

4.2.1. Nu exista o clasificare a caselor cu valoare arhitecturala si care nu sint monumente istorice. Peste tot in lume, acestea sint majoritare si dau valoarea arhitectonica a unui oras. Nefiind protejate de lege, acestea sint vulnerabile la dorinta proprietarului de a le demola pentru a construi mai inalt.

4.2.2. Procedura de clasare de urgenta a unor immobile valoroase in pericol de a fi distruse este inoperanta. Dosarul de clasare trebuie sa contina actele de proprietate si planurile cladirii, documente care nu pot fi obtinute fara acordul proprietarului. Dar acesta are intentia de a demola cladirea, deci clasarea de urgenta prevazuta de lege este practice imposibil de realizat.

4.2.3. Legea nu prevede masuri impotriva proprietarilor de monumente care le abandoneaza sau le lasa intentionat sa se degradeze.

4.2.4. Legea este permisiva la delistarea monumentelor din lista monumentelor istorice si foarte anevoioasa in sens contrar. Insuficient de precisa, legea lasa decizia la latitudinea comisiei din cadrul Directiei pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National locala.

4.2.5. Se protejeaza monumentele, unul cite unul, nu si siturile cu valoare arhitecturala. Astfel, acestea sint vulnerabile la implanturi cu constructii care strica valoarea estetica a ansamblului. Legea nu protejeaza eficient zonele protejate.

4.3. Procedura de constructie (explicata in linii mari).

Daca specificatiile tehnice ale proiectului corespund cu PUG, proprietarul ia avizul de constructie de la primaria de sector. Daca, asa cum se intimpla in majoritatea cazurilor, proprietarul doreste sa construiasca mai inalt si mai dens decit prevede PUG, se adreseaza unui urbanist, care realizeaza un PUZ al parcelei, schimbind indicatorii PUG (procentul de ocupare al terenului – POT, coeficientul de ocupare al terenului – CUT, inaltimea maxima – Hmax). Exista o retea de influenta intre urbanisti autori de PUZ-uri “de success” si membri ai Comisiei Tehnice a CGMB, care face ca respectivul PUZ sa primeasca aviz favorabil de la comisia tehnica. PUZ-ul este votat in continuare de CGMB, dupa care proprietarul ia avizul de constructie de la primaria de sector.

4.4. Procedura de demolare (explicata in linii mari).

Primaria de sector elibereaza avizul pentru demolare daca Directia pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National a Municipiului Bucuresti confirma ca imobilul nu se afla pe lista monumentelor istorice.

4.5. Concursurile si licitatiile

Anual au loc in Franta aprox. 17.000 concursuri de arhitectura si urbanism. In comparatie, in Romania au avut loc aprox. 25 de concursuri de arhitectura si urbanism din 1990 pina azi. Asta pentru ca in adoptarea legislatiei europene, Parlamentul Romaniei a inlocuit sintagma “autoritatea publica trebuie sa organizeze concurs” cu “poate sa organizeze concurs”. In loc de concursuri se organizeaza licitatii de proiectare, ale caror comisii – compuse din economisti si juristi – acorda contractele de proiectare exclusiv pe baza criteriului pretului minim.

4.6. Lipsa de transparenta.

In elaborarea PUZ-urilor, in locul unei dezbateri publice reale, intr-o sedinta deschisa, la care sa fie invitate societatea civila, mass-media si mai ales locuitorii zonei, CGMB se rezuma la postarea proiectului de hotarire timp de 10 zile pe site-ul primariei, timp in care se pot exprima observatii scrise. Cu alte cuvinte, daca nu verifica din 10 in 10 zile site-ul primariei, un locuitor nu poate formula nici o obiectie la faptul ca un bloc de 10 etaje se ridica pe terenul vecin.

In ceea ce priveste autorizatiile de constructie si autorizatiile de demolare eliberate de primariile de sector, situatia este si mai grava. Autorizatiile apar pe site-urile primariilor locale doar dupa aprobarea lor de catre consiliul local, fara documentatia tehnica aferenta. Cum ele devin aplicabile imediat, vecinii si societatea civila pot afla de demolarea unei case dupa demolarea fizica a acesteia.


5. INSTITUTIILE

5.1. Investitorii si autoritatile locale.

Investitorii doresc sa construiasca cit mai dens, cit mai inalt si cit mai ieftin. Cade in sarcina autoritatilor locale sa apere, pentru cetatean, standardele urbanistice (functionale si estetice). Din pacate, in lipsa unei legislatii suficient de precise, autoritatile locale sint de cele mai multe ori de partea investitorului, care realizeaza in Romania ceea ce n-ar visa vreodata sa realizeze intr-un stat civilizat.

5.2. Consiliul General al Municipiului Bucuresti (CGMB).

S-a dovedit a fi, in majoritatea deciziilor sale, impotriva interesului general al cetatenilor. Pentru ca activitatea consiliului nu este in atentia mass-media, nu exista practic opozitie de opinii intre consilieri. In deplina armonie, fiecare promoveaza interese ale grupurilor din spatele sau.

Astfel, CGMB s-a grabit sa onoreze cererile de restituire pentru parcuri si spatii verzi, fara ca legea sa il constringa. In loc ca, dimpotriva, sa rascumpere de la proprietari spatiile verzi revendicate si alte terenuri virane pe care sa le amenajeze ca spatii verzi in folosul comunitatii.

CGMB s-a grabit sa aprobe PUZ-urile solicitate de investitori. Uneori in ciuda avizului negativ al Comisiei Tehnice (care este doar consultativ, conform legii). Mai mult de atit, conform unor informatii neoficiale, exista cazuri in care hotaririle CGMB au depasit sfera legalitatii prin aprobarea unor PUZ-uri situate in afara legii (de exemplu fara avize). Un astfel de caz este confirmat[30]: in afacerea “Strandul Tineretului”, PUZ-ul din str. Primo Nebiolo aprobat de CGMB prin Hotarirea 213 din 29 septembrie 2005, pozitia 68 este ilegal, intrucit nu are nici un aviz.

Dovada cea mai flagranta a dispretului fata de cetateni a fost sedinta extraordinara a CGMB din 3 octombrie 2007. Consilierii (cu exceptia PNL si PSD) au aprobat o conventie cu sotii Constanda, in care confirma pentru o suprafata de 5124mp din Parcul Bordei parametrii de PUZ care permit construirea (POT32%, CUT3,8). In conditiile in care se astepta ca in Sedinta de Guvern de a doua zi sa fie adoptata OUG 114/2007 care interzice constructia in orice parc!

5.3. Primarul General Adriean Videanu.

Ales direct de catre cetateni, primarul general ar trebui teoretic sa apere interesul cetatenilor atunci cind Consiliul General derapeaza. In practica insa, primarul general a lucrat in deplina armonie cu CGMB, find in majoritatea cazurilor initiatorul deciziilor scandaloase ale acestuia. De exemplu, primarul general e cel care a convocat sedinta de urgenta a CGMB din 3 octombrie 2007.

5.4. Politica de cheltuieli a CGMB

Daca nu ar fi facute din banii nostri, daca nu am sti ca sint facute pe principiul “cu cit cheltuiala e mai mare, cu atit comisionul e mai mare” si daca situatia nu ar fi grava, cheltuielile votate de CGMB, in majoritate la propunerea lui Adriean Videanu, ar putea parea nastrusnice si comice.

Astfel, intr-un oras sufocat de trafic si de poluare, s-a organizarat timp de o saptamina o competitie de Formula 3 in centrul orasului.

Desi au la indemina o solutie rapida si ieftina de cale ferata (de suprafata) Gara de Nord – Otopeni, consilierii au votat alocarea unui milliard de euro pentru construirea unui metrou subteran Gara de Nord – Otopeni. Vezi paragraful 1.4.

In situatia in care exista cartiere suprapopulate fara acces la metrou (de exemplu Drumul Taberei), CGMB si Guvernul Romaniei au alocat 170 milioane euro pentru demolarea si construirea unui nou stadion national.

Desi este deja imprumutata cu sume considerabile, cu dobinzi consistente, si asta nu se vede in starea orasului, Primaria Bucuresti isi deschide reprezentanta la Bruxelles pentru identificarea de resurse financiare suplimentare.

Prin Hotaririle 273 din 2 noiembrie 2006 si 310 din 14 decembrie 2006, CGMB a decis constructia a 14 parcari subterane. Preturile acestora sint halucinante: un parcaj la Piata Amzei costa 13 milioane euro pentru 108 autoturisme, adica 120.000 euro locul de parcare! Un parcaj la Piata Dorobanti costa 19,3 milioane euro pentru 186 autoturisme, adica 104.000 euro locul de parcare!

Nu cunoastem detaliile contractului intre Primaria Municipiului Bucuresti si firma de parcari Dalli, care dureaza de ani buni. Consideram insa ca deschiderea unei licitatii pentru concesionarea pe perioade mai scurte a acestor spatii de parcare poate aduce venituri considerabile municipalitatii.

5.5. Comisia Tehnica de Urbanism si Amenajarea Teritoriului a CGMB.

Aceasta avizeaza pozitiv sau negativ toate propunerile de PUZ. Avizele sale sint doar consultative pentru hotaririle Consiliul General, insa, cind avizul este pozitiv, descarca moral pe consilierii generali de responsabilitatea hotaririi. Exista cazuri in care, in mod evident, unii membri ai comisiei nu sint impartiali, atragind suspiciunea de a reprezenta cercuri de interese.

In mai 2006, in urma alegerilor, s-a schimbat echipa de conducere a Ordinului Arhitectilor (OAR) din Municipiul Bucuresti. Textul legii nu este suficient de precis, insa moral ar fi fost ca Adriean Videanu sa ceara noii conduceri a OAR Bucuresti propuneri pentru o noua componenta a Comisiei Tehnice. Acest lucru nu s-a intimplat iar comisia a ramas in vechea componenta. Nu este

5.6. Seful Comisiei Tehnice a CGMB, Viorel Hurduc.

Viorel Hurduc este initiatorul proiectului de patru blocuri turn in fata Ateneului Roman si, mai recent, sustinator declarat al unui proiect de patru blocuri de cite 30 de etaje in extremitatile parcului Cismigiu, care “sa-i ajute pe bucuresteni sa se orienteze in parc”! Viorel Hurduc este cunoscut ca un apropiat al primarului general Adriean Videanu.

5.7. Arhitectul-sef Adrian Bold.

Pe baza propunerii Comisiei Tehnice, emite si semneaza avizul de urbanism. Ar putea bloca deci anumite decizii controversate prin refuzul semnaturii. Cu citeva exceptii (printre care refuzul de a semna PUZ-ul din afacerea Strandul Tineretului, pomenit in paragraful 5.2.), s-a dovedit obedient in fata primarului general.5.8. Prefectul Capitalei ar trebui, conform legii, sa denunte toate deciziile cu vicii de procedura ale CGMB si ale primarului general. In practica, acest lucru nu s-a intimplat niciodata.

5.9. Directia pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National a Municipiului Bucuresti.

S-a remarcat prin viteza cu care a declasat citeva monumente din lista sa si prin lentoarea cu care a reactionat la cereri ale asociatiilor profesionale care i-au cerut clasarea anumitor imobile (cum s-a intimplat cu imobilul din str. Visarion nr. 8, pomenit la punctul 3.3.).

5.10. Primariile de sector

5.10.1. Amenajari publice.

Primariile de sector poarta responsabilitatea asupra constructiilor si amenajarilor publice de pe teritoriul sectorului lor. Sint responsabili de agresiunea asupra pietelor traditionale pe care am pomenit-o in paragraful 3.5.

5.10.2. Agresiuni asupra spatiilor verzi

Primariile de sector si consiliile locale pe care le conduc sint responsabile pentru initierea de constructii si amenajari in parcuri, care duc la reducerea suprafetei de spatiu verde. Astfel, primarul sectorului 5, Marian Vanghelie, a betonat un spatiu verde din Parcul Sebastian. Mai grav, primarul sectorului 2, Neculai Ontanu, a construit un nou sediu al Primariei in Parcul Obor!

Noul sediu al Primariei Sectorului 2 a fost construit in Parcul Obor.

Primarul sectorului 3, Liviu Negoita, a semnat autorizatiile de constructie pentru 128 de parcele in parcul Prisaca Dornei, insumind 7,2 hectare, desi terenul se afla in litigiu[31]. Se spune ca una din aceste parcele apartine arhitectului-sef al sectorului 3, Stefan Dumitrascu.

5.10.3. Avizarea si verificarea constructiilor

Trebuie spus ca, desi primariile de sector elibereaza avizele de constructie, vinovatia pentru constructiile scandaloase care au loc este impartita cu CGMB. Pentru abaterile de la regimul de inaltime, cind lucrurile se intimpla conform legii (vezi aliniatul urmator), vina exclusiva revine CGMB, care aproba PUZ-ul. Primaria de sector nu poate refuza avizul de constructie daca parametrii tehnici (in esenta inaltimea si procentul de ocupare al terenului) verifica datele prevazute in PUG sau PUZ. In ceea ce priveste fatadele distonante, vinovatia revine exclusiv primariei locale, care emite autorizatia de constructie incalcind prevederea Regulamentului de Urbanism “aspectul cladirilor va tine seama de caracterul specific al zonei si de arhitectura cladirilor din vecinatate cu care se afla in relatii de co-vizibilitate”.

Informatii neoficiale spun ca primariile de sector elibereaza numeroase autorizatii de constructie si planuri urbanistice de detaliu (PUD) ale caror Hmax si CUT sint in mod ilegal diferite de cele din PUG sau PUZ. Sectorul 2 este, conform acestor surse, campionul neregulilor. Un posibil exemplu este urmatorul.

Calea Calarasi nr. 128, sector 3. Putem numara parter + 7 etaje deasupra solului. Conform autorizatiei afisate, constructia a fost autorizata pentru 2S+P+3E, adica parter + 3 etaje deasupra solului. Fotografia atasata panoului de afisaj corespunde cu imaginea constructiei, ceea ce ne poate lasa sa credem ca autorizatia a fost elaborata pentru o constructie ca cea din imagine intr-un loc in care PUZ prevedea P+3.

Demisia doamnei Oana Radulescu, arhitecta-sefa a Primariei Sectorului 1, la 1 martie 2008, poate avea legatura cu neregulile architectural-urbanistice care au loc la primariile de sector.

Primariile de Sector, impreuna cu Inspectoratul de Stat in Constructii, trebuie sa verifice ca imobilele construite verifica parametrii tehnici pentru care au autorizatia, iar in caz contrar sa aplice sanctiuni. Desi exista nenumarate abateri, s-au inregistrat extrem de putine cazuri de amendare, vezi paragraful 5.11.

5.10.4. Avizarea demolarilor

Am vazut in paragraful 5.9. in ce consta vinovatia Directiei pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National a Municipiului Bucuresti in ceea ce priveste demolaruile scandaloase.

Desi semneaza autorizatiile de demolare, primariile de sector nu au o vinovatie juridica pentru demolari, fiind obligata prin lege sa semneze avizul de demolare daca proprietarul aduce dovada de la Directia pentru Cultura, Culte si Patrimoniu National ca imobilul nu este clasat. Insa primarii de sector si in special primarul sectorului 1, Andrei Chiliman au o vinovatie morala pentru sutele de demolari scandaloase pe care le-au semnat (cum ar fi cea din str. Monetariei nr. 6, cele din str. Mendeleev nr. 5 si nr.41, cea din str. Delavrancea nr. 45, ceadin str. Caragiale nr. 14, Cobalcescu 25, etc.). In loc sa semneze pe tacute, ar fi putut intirzia avizarea demolarii si ar fi putut semnala in mass-media si ONG-urilor cazurile, pentru ca acestea sa poata incerca clasarea de urgenta a imobilelor in cauza.

5.10.5. Relatia cu PMB.

Primariile de sector s-au autonomizat si nu comunica adecvat cu PMB. Spre exemplu, nu comunica PMB Planurile Urbanistice de Detaliu (PUD) pe care le emit. Actuala segregare a orasului intre PMB si primariile de sector face imposibila o gestiune urbanistica a orasului.

Din nou sectorul 2 se distinge in mod negativ. Prin Hotaririle Consiliului Local al Sectorului 2 nr. 99 din 14.08.2003 si nr. 13 din 21.03.2007, au fost aprobate PUZ-uri pentru intreaga suprafata a sectorului 2, desi aceasta hotarire nu este de competenta consiliului general al sectorului.

5.11. Inspectoratul de Stat in Constructii (ISC).

Ar trebui sa aiba rolul de “politie a constructiilor”, cu urmatoarele trei directii principale.

5.11.1. Sa verifice legalitatea autorizatiilor de constructie sau de demolare eliberate de primariile de sector. Nu cunoastem cazuri in care ICS sa se fi sesizat pentru vreo abatere.

5.11.2. Sa verifice respectarea legii in procesele de constructie si de demolare. E evident ca ISC nu se achita de aceasta sarcina, din moment de vedem peste tot santiere fara autorizatie (fara panou de afisaj conform legii), demolari de pe o zi pe alta, neanuntate sau santiere deschise care polueaza luni intregi zonele in care sint amplasate.

5.11.3. Impreuna cu Primariile de Sector, ISC ar trebui sa faca o preluare a imobilelor construite si sa verifice ca au respectat planul de constructie aprobat. In practica se intimpla frecvent ca imobilele sa nu respecte parametrii tehnici din planurile de constructie. Se intimpla inclusiv la investitiile foarte mari: blocul turn din bd. Mihalache are 3 etaje mai mult decit autorizatia de constructie iar cladirea BRD din Piata Victoriei are amprenta la sol mai mare decit cea din autorizatia de constructie.

Este scandalos ca, desi legea constructiilor prevede “desfiintarea constructiilor realizate nelegal”, dupa stiinta noastra nici o constructie ilegala nu a fost desfiintata din 1990 pina azi! S-au acordat uneori amenzi, dar cuantumul acestora prevazut in lege este ridicol fata de valoarea imobilelor construite. Este uzitata procedura “PUZ de intrare in legalitate”, adica se construieste intii imobilul si se schimba apoi legea pentru ca acesta sa devina legal!

5.11.4. Controlul asupra monumentelor, daca exista, este practic ineficient. Nu avem cunostinta ca ISC sa se fi sesizat la vreo demolare a monumentelor istorice iar aceasta sa fi produs vreun efect. Se spune ca ICS nu dispune de personal specializat in problema monumentelor.

5.12. Universitatea de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu (UAUIM).

UAUIM ar trebui sa fie o instanta echidistanta, care sa reactioneze cind societatea civila si mass-media semnaleaza derapaje in arhitectura si urbanismul localitatilor. Din pacate, UAUIM isi anuleaza pozitia echidistanta realizind (prin Centrul de Cercetare, Proiectare, Expertiza si Consulting din cadrul sau) PUZ-uri care propun derogari de la PUG, elaborat tot sub autoritatea sa.

Florin Machedon, seful Catedrei de Urbanism a UAUIM (!), este un autor recunoscut de planuri derogatorii contestabile. Este autorul PUZ-ului de la Strandului Tineretului pomenit in paragraful 5.2., al proiectului de PUZ pentru patru blocuri de 30 de etaje in axtremitatile Parcului Cismigiu si al proiectului de PUZ pentru doua turnuri de 140 de metri fiecare in locul imobilelor din Calea Dorobantilor nr. 16 si str. Mihai Eminescu nr. 27 pe care le-am vazut in paragraful 3.3.1. Se spune ca este cunoscut in piata imobiliara ca “Machedon-rezolva-orice-PUZ”!

5.13. Parlamentul si ministerele de resort.

Am vazut ca legislatia pentru mediu, cea pentru urbanism si amenajarea teritoriului si cea pentru monumente au numeroase lacune. Ar trebui ca ministerul de resort sa faca propuneri legislative pentru remedierea acestor lacune.

Ministerul Mediului are meritul de a fi propus Ordonanta 114/2007 pentru interzicerea schimbarii destinatiilor spatiilor verzi. Trebuie sa ne convinga insa ca intentia sa este una reala. Numeroasele aminari pe care le-a solicitat in dezbaterea din Comisiei pentru administratie publica, organizarea teritoriului si protectia mediului a Camerei Deputatilor pentru dezbaterea acestei ordonante (vezi paragraful 6.2.) lasa loc la suspiciuni. Motivatia acestor aminari a fost ca ministerul nu a avut timp sa pregateasca documentatia.

Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor are vina de a nu fi militat pentru corectarea prevederilor aberante asupra urbanismului derogatoriu si a dreptului la initiativa urbanistica a particularilor enuntate la punctal 4.1. Acestea, cum am mai spus, sint cheia dezastrului urbanistic din orasele Romaniei. Ministerul are meritul de a fi comandat studiul expertilor francezi asupra legislatiei in urbanism din Romania, dar a trecut un an de cind acest raport a fost elaborat si ministerul nu a luat inca nici o masura pentru corectarea deficientelor relevate de acesta.

Metodologia pentru informarea si consultarea populatiei privind deciziile in domeniul urbanismului este in lucru in acest moment, desi legea prevedea elaborarea lor inca din 2001.

Ministerul Culturii are o activitate dezastruoasa de gestiune asupra ansamblului monumentelor. Gestioneaza o lege a monumentelor ineficienta, cum am vazut la paragraful 4.2, si nu a intreprins nimic pentru corectarea acestei situatii.

III. SOLUTII SI ROLUL MASS-MEDIA

6. SOLUTII

Dupa cum am vazut, problemele sint multiple. La multe din ele, solutiile de bun simt reies din insasi expunerea lor. Consideram insa ca societatea civila si mass-media pot si trebuie sa se concentreze in urmatoarele doua directii extrem de importante:

6.1. Limitarea derogarii prin PUZ. Ar trebui ca, la fel ca in orice tara europeana, PUZ sa detalieze PUG si sa il deroge doar in cazuri exceptionale, in care autoritatea locala lanseaza un proiect de anvergura, prin concurs, dupa ce in prealabil se consulta cu cetatenii si cu asociatiile profesionale. De asemenea, sa se limiteze posibilitatea propunerii unui PUZ doar la autoritatile locale si publice. Astfel, CGMB ar realiza anual citeva PUZ-uri de interesa general, si nu 200-300 cum se intimpla azi. Disparind posibilitatea derogarii prin PUZ, va disparea atit agresiunea asupra imobilelor de patrimoniu (caci nimeni nu va avea interesul sa demoleze o casa cu doua etaje pentru a construi una tot de doua etaje) cit si agresiunea asupra spatiilor verzi.

6.2. Aprobarea OUG 114/2007 pentru interzicerea constructiilor pe spatiile verzi. Guvernul a adoptat pe 17 octombrie 2007 Ordonanta de Urgenta 114/2007 de modificare a Legii Mediului, prin care se interzice schimbarea destinatiei, reducerea suprafetelor sau stramutarea spatiilor verzi. E de asteptat ca aceasta masura sa fie atacata de catre grupuri de interese. Senatul este prima camera sesizata, iar Camera Deputatilor camera decizionala. Desi Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului din Senat a dat aviz favorabil, plenul Senatului a respins ordonanta prin Legea 738/2007 din 12 decembrie 2007. Discutarea ordonantei in cadrul Comisiei pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului a Camerei Deputatilor a fost succesiv aminata la sedintele din 12 februarie, 26 februarie, 5 martie si 11 martie 2008, fie la Cererea Ministerului Mediului, fie la cererea comisiei. E in sarcina societatii civile si a mass-media sa urmareasca traseul ordonantei in cadrul Comisiei si mai ales sa o apere in momentul dezbaterii sale in plenul Camerei Deputatilor.

7. ROLUL MASS-MEDIA SI CAMPANIA ELECTORALA

7.1. Mesajul.

Mass-media a sanctionat de multe ori derapajele administratiei locale. Nu intotdeauna insa ea a atins si fondul problemei. Spre exemplu, in problema traficului, nu asfaltarile defectuoase si schimbarea bordurilor sint cheia problemei, ci PUZ-urile se aproba in fiecare saptamina si care densifica zona centrala, cum am aratat la punctul 2.3. Trebuie adus in constiinta publica faptul ca derogarea prin PUZ este principalul motiv al sufocarii traficului!

In blocajul de trafic cauzat de caderile de zapada din ianuarie 2008, mass-media a acuzat autoritatile locale de ineficienta deszapezirilor. Autoritatile locale sint vinovate, e adevarat, dar nu deszapezirile sint problema importanta, ci transportul in comun! In nici un oras civilizat locuitorii nu merg fiecare cu masina la serviciu, cum la Bucuresti pare de la sine inteles. Pentru sanatatea locuitorilor, ei inteleg sa se deplaseze cu precadere cu transportul in comun, dar pentru asta trebuie ca transportul in comun sa fie functional!

7.2. Supravegherea autoritatilor locale.

Din pacate, ONG-urile nu au in acest moment forta sa supravegheze coerent activitatile autoritatilor locale. Ar trebui ca mass-media sa suplineasca aceasta deficienta. Punctele minimale sint:

7.2.1. Sedintele CGMB (saptaminale)

7.2.2. Sedintele comisiei tehnice a CGMB (saptaminale)

7.2.3. Activitatea Directiei pentru Cultura, Culte si Patrimoniu National a Municipiului Bucuresti.

Urmarirea sedintelor consiliilor generale ale sectoarelor si ale comisiilor tehnice ale acestora, precum si cercetarea diferentelor intre autorizatiile de constructie emise de primariile de sector si constructiile reale din teren vor da cu siguranta informatii foarte interesante, insa sint mai laborioase.

7.3. Campania electorala.

Campania electorala pentru alegerile locale din 2008 este un bun prilej pentru ca problemele orasului, multe din ele sumarizate in acest raport, sa ajunga in constiinta publica.

Exista specialisti pe care, din pacate, mass-media nu ii cunoaste suficient. Recomandam ca specialistii din ONG-urile reunite in Platforma pentru Bucuresti sa fie invitati la dezbaterile radio si tv organizate in timpul campaniei electorale.


[1] Economist Intelligence Unit (EIU), “Integrarea solutiilor pentru descongestionarea traficului in infrastructura urbana. Exemple europene de buna practica”

[2] WSP Group, “Master Plan General pentru Transport Urban – Bucuresti”, noiembrie 2007

[3] Citat de revista Capital, 15 noiembrie 2007

[4] Serviciul de Ambulanta al Municipiului Bucuresti, Sistemul de teletriaj si Dispecerizare DISPEC, ianuarie 2006

[5] Ziua, 15 iunie 2007

[6] Ziua, 15 iunie 2007

[7] In orice tara civilizata, orice anunt imobiliar pentru vinzarea unui teren contine POT, CUT si Hmax pentru terenul in cauza. In Romania, aceste informatii lipsesc tocmai pentru ca se pot “aranja” ulterior.

[8] Adrian Bold, arhitectul sef al capitalei, afirmatie in cadrul sedintei Comisiei Tehnice a CGMB din 27 februarie 2008.

[9] Titus Liviu Vulpe, Gandul, 19 octombrie 2007

[10] Agentia Nationala pentru Protectia Mediului, Planul Local de Actiune pentru Mediu Bucuresti, septembrie 2005

[11] Emilia Maria Niciu, Efectele poluarii aerului atmosferic asupra sanatatii, Viata Medicala 2007

[12] Agentia Nationala pentru Protectia Mediului, Planul Local de Actiune pentru Mediu Bucuresti, septembrie 2005

[13] Emilia Maria Niciu, Efectele poluarii aerului atmosferic asupra sanatatii, Viata Medicala 2007

[14] Date furnizate de Centrul National pentru Organizarea si Asigurarea Sistemului Informational si Informatic in Domeniul Sanatatii al Ministerului Sanatatii

[15] Agentia Nationala pentru Protectia Mediului, Planul Local de Actiune pentru Mediu Bucuresti, septembrie 2005

[16] Agentia Nationala pentru Protectia Mediului, Planul Local de Actiune pentru Mediu Bucuresti, septembrie 2005

[17] Folosim aici si in continuare cifra oficiala de aprox. 2 milioane de locuitori pentru Municipiul Bucuresti, rezultata in urma recensamintului din 2002. Exista estimari neoficiale conform carora cifra reala este de 3 – 3.5 milioane de locuitori (vezi Sorin Paslaru, Ziarul Financiar, 4 iulie 2007). In cazul acesta, spatiul verde pe cap de locuitor este de 4-5 metri patrati.

[18] WSP Group, “Master Plan General pentru Transport Urban – Bucuresti”, noiembrie 2007

[19] Hungarian National Tourism Office, Tourism in Hungary, http://www.hungary.com

[20] Directia Regionala de Statistica a Municipiului Bucuresti, Anuar statistic 2006

[21] Dragos Michael Anastasiu, presedintele Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism, citat de Gabriel Botezatu, Curierul National, 14 septembrie 2007

[22] SOS Bucuresti, Dilema Veche, 9 februarie 2008

[24] In mod intentionat acest paragraf este mai lung. Fiecare din cazurile prezentate pot fi salvate prin actiunea concertata a mass-media si a societatii civile.

[25] Folosim informatii din articolul “Simboluri ale arhitecturii industriale de valoare nationala” , realizat de Emma Elena Gheorghita si “Case care plang” , revista Constructiv, decembrie 2007 – ianuarie 2008.

[26] Mai multe imagini si o prezentare sistematica a problematicii arhitecturii industriale se gasesc pe blogul Asociatiei pentru Arheologie Industriala http://arheologie-industriala.blogspot.com/

[27] Istoria si intreaga problematica actuala a Pietei Obor se gaseste pe site-ul http://www.salvatipiataobor.ro/

[28] Studiu realizat de o echipa de specialisti ai Ministere des Transports de l’Equipement du Tourisme et de la Mer la cererea Ministerului Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor, 5 februarie 2007

[29] Pro Patrimonio, Romania Nostra, Ordinua Arhitectilor din Romania, Uniunea Arhitectilor din Romania, Propuneri legislative zone protejate, scrisoare adresata dlui. Virgil Nitulescu, Secretar General, Ministerul Culturii si Cultelor

[30] Andrei Chiliman, dezbatere Grupul pentru Dialog Social 18 iulie 2007, Revista “22” nr. 908, 2007

[31] Caz semnalat de Eco-Civica.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s